Cu cât ar urma să crească tarifele la energie ca urmare a realizării proiectului de interconexiune cu România
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Cu cât ar urma să crească tarifele la energie ca urmare a realizării proiectului de interconexiune cu România

După Guvern şi Parlamentul a ratificat un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 80 de milioane de euro pentru interconectarea electrică cu România. În scurt timp va fi ratificat şi acordul de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru o sumă similară.

Scopul final constă în construcţia, echiparea şi punerea în funcţiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova şi România, inclusiv o staţie Back-to-Back (BtB) în Vulcăneşti, o linie de transport de 400 kV între Vulcăneşti şi Chişinău, extinderea staţiei de transformare din Chişinău şi extinderea staţiei Vulcăneşti de 400 kV, notează mold-street.com.

"Da energia va veni?"

Pentru realizarea acestui proiect, Republica Moldova va mai primi un alt împrumut, în valoare de 80 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, 70 de milioane de la Banca Mondială şi un grant de 40 de milioane de euro de la Comisia Europeană. 

Astfel în total, Republica Moldova urmează să primească aproximativ 270 de milioane de euro pentru realizarea acestui proiect, care urmează a fi finalizat până în anul 2022.

Lucrările ar putea începe chiar în acest an, dar problema cea mai mare este staţia Back-to-Back, construcţia căreia ar putea dura, a declarat în cadrul şedinţei Parlamentului, secretarul de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Vitalie Iurcu.

Mai mulţi deputaţi şi-au manifestat însă îngrijorarea că banii vor fi cheltuiţi ineficient, iar proiectul va bate pasul pe loc, la fel ca şi în cazul gazoductului Iaşi-Ungheni.

"Da energia va veni?", a întrebat liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin, care a sugerat că acest proiect ar putea avea soarta gazoductului Iaşi-Ungheni, care nu este utilizat de doi ani şi ceva.

Potrivit autorităţilor, investiţia va fi recuperată din contul tarifului reglementat de transport al energiei electrice. Totuşi nici Guvernul, nici Moldelectrica, întreprindere ce va primi banii şi nici alte structuri nu au prezentat o analiză cu cifre concrete privind impactul acestui proiect şi mai ales cum va fi recuperată investiţia. 

O investiţie irecuperabilă

Specialiştii însă au avertizat că o astfel de investiţie va fi dificil de recuperat rapid. ba chiar deloc, în condiţiile Republicii Moldova. Or, construcţia staţiei BtB în Vulcăneşti, semnifică realizarea aşa-zisului scenariul asincron A3 de racordare la reţeaua europeană, adică la sistemul ENTSO-E.

"În baza modelării posibililor scenarii de dezvoltare ale surselor de energie pentru Republica Moldova cu reflectarea costurilor respective asupra tarifelor la energia electrică aplicate consumatorilor finali, este demonstrat că scenariul asincron, nu se va recupera economic", se constată în studiul "Impactul economic şi de securitate a interconectării sistemelor electroenergetice ai Republicii Moldova şi cel Vest European", realizat de Ion Comendant, coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe.

Potrivit studiului realizarea scenariului "nu va duce la crearea de fluxuri de energie est-vest şi invers de pe urma cărora ţara miza să obţină beneficii, precum şi nu se va bucura de acoperirea necesităţii în energie de echilibrare venită din vest în proiectele de promovare a surselor eoliene şi fotovoltaice de energie".

"Proiectul asincron, deci, devine unul doar pentru realizarea obiectivului de securitate energetică. Însă pentru aceasta se prevede a plăti prea mult", susţine cercetătorul.

Estimările făcute de autorităţi cu ajutorul unor instituţii internaţionale au arătat că pentru realizarea acestui proiect vor fi necesare circa 478 milioane de dolari. Aşa că pentru realizarea acestuia în afară de creditele şi granturile de circa 270 milioane euro, alocate de BERD, BEI, BM şi Comisia Europeană vor fi necesare şi alte cheltuieli de peste 100 de milioane ce vor fi suportate de Republica Moldova.

"Investiţiile în realizarea scenariului A3 nu se recuperează din punct de vedere economic, chiar şi în 20 ani de zile, - perioadă de depreciere a instalaţiei BtB. Acest scenariu serveşte doar pentru atingerea obiectivului de securitate energetică şi doar pentru (Republica Moldova de pe n.r.) malul drept al Nistrului", constată Ion Comendant.

Cu cât vor creşte tarifele

Potrivit calculelor efectuate de cercetător, suma de 478 milioane dolari este echivalentă cu construcţia a 1.600 kilometri de LEA 400 kV sau 9.560 km de LEA 110 kV. Pentru comparaţie lungimea totala a tuturor reţelelor electrice de 330-400 kV din Republica Moldova, măsurate într-un singur circuit, constituie doar 716,47 kilometri, adică de 2,2 ori mai puţin decât 1.600 km.

Cu alte cuvinte, investiţia în realizarea scenariului A-3 este semnificativă pentru condiţiile Republica Moldova. Din punct de vedere economic, ea îşi găseşte justificare în condiţiile în care investiţia menţionată se recuperează în termene rezonabile (10-20 de ani). Aceasta s-ar putea întâmpla în situaţia în care racordarea asincronă ar aduce o scădere adiţională a preţului la energia electrică.

Efortul investiţional considerabil, de circa 500 de milioane dolari (circa 415 milioane euro) se va reflecta în tariful final pentru consumatori.

Potrivit calculelor efectuate de savant, tariful final ar putea creşte cu 1,37-1,47 cenţi americani pentru un kWh (23-24,5 bani), adică cu 10-15%, care ar putea să se diminueze până la 0,7-0,8 cenţi/kWh, datorită competiţiei pentru energia cea mai ieftină dintre furnizorii din est şi vest.

"Dacă este aşa, atunci este logic să ne întrebăm dacă există o soluţie mai ieftină pentru asigurarea doar a securităţii energetice", precizează Ion Comendant.

Soluţii de alternativă

În studiu el analizează şi alte scenarii de asigurare a securităţii energetice. Astfel construcţia de centrale proprii duce la o scumpire a energiei şi mai mare, decât în scenariul asincron A-3. 

Cea mai ieftină soluţie constă în efectuarea de transformări respective în reţeaua de transport, precum şi construcţia interconexiunii de 400 kV Suceava-Bălţi, schemă, care ar putea opera sincron cu sistemul electroenergetic românesc.

"Funcţionarea schemei în cauză se prevede doar în situaţii în care apare o ameninţare asupra fiabilităţii furnizării energiei electrice consumatorilor aflaţi pe malul drept al Nistrului. Cu alte cuvinte, în regim normal ea nu funcţionează, adică se află în regim de „Stand-By”. Schema în cauză, în situaţia aplicării ei, presupune deconectarea legăturilor cu Ucraina, fapt ce ar putea provoca deranjamente însemnate în sistemul electroenergetic regional. Pentru a exclude acest lucru, schema ar putea fi îmbunătăţită", afirmă specialistul.

Totodată el susţine că într-o aşa lucrare va trebui să se ia în consideraţie mai multe aspecte, inclusiv echiparea sistemului electroenergetic cu instalaţii şi sisteme de operare care ar asigura îndeplinirea exigenţelor ENTSO-E de racordare în regim sincron. Conform calculelor autorului, investiţia totală pentru realizarea unui astfel de scenariu nu ar depăşi 100-150 milioane de dolari, de 3-5 ori mai mică, decât investiţia necesară realizării scenariului asincron cu staţia Back-to-Back.

De notat că despre construcţia unor linii electrice de interconectare cu România se vorbeşte deja de 27 de ani, perioadă în care s-au făcut câteva studii de fezabilitate, s-au elaborat şi aprobat patru Strategii Energetice ale Republicii Moldova, s-au vehiculat numeroase proiecte, dar s-a reuşit construcţia doar a unei linii de 110 KV, care aşa şi nu este utilizată.

Similare
RECOMANDĂRI