Cum a fost resimţit stresul valutar de moldoveni la 25 de ani la apariţia leului
Stresul Valutar este un indicator necesar de la apariţia monedei naţionale a Republicii Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă ţară. Veniturile valutare ale cetăţenilor noştri obţinute din remitenţe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obţinute în ţară în lei moldoveneşti, scrie economistul IDIS Viitprul, Veaceslav Ioniţă în publicaţia TREND HUNTER.
Majoritatea tranzacţiilor mari sunt realizate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor şi depunerilor în bănci la fel sunt deţinute în valută străină.
Valuta este atotprezentă şi orice fluctuaţie pe piaţa valutară afectează practic toţi cetăţenii. Aici trebuie să accentuez că cetăţenii sunt afectaţi de orice fluctuaţie fie aprecierea sau deprecierea unei valute.
Oamenii vor să ştie ce va fi cu banii lor păstraţi fie în lei, fie în valută străină.
Pentru a arăta şocurile ca care sunt supuşi cetăţenii noştri provocate de fluctuaţiile de pe piaţa valutară, am considerat oportun să elaborez un indicator denumit STRESUL VALUTAR.
Acest indicator măsoară variaţia zilnică a Leului faţă de USD şi se sumează lunar, trimestrial şi anual. Sumarea se face indiferent de direcţia în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuaţie afectează cetăţeanul de rând.
Din grafic putem observa că cetăţenii noştri au trecut prin două cele mai puternice şocuri în 1998-1999 şi 2015.
În 1998-1999 şocul a durat un an jumate de zile şi s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naţionale de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).
În 2015 şocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar şi speculaţia valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorităţi. Deprecierea valutei a fost de doar 30% de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă şocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atât de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cât de speculaţia valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piaţa valutară decât jaful bancar propriu zis.
Cele mai bune perioade pentru moneda naţională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piaţa valutară.
În 2018 Stresul Valutar a intrat în parametrii obişnuiţi pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3% cea ce este mai puţin decât media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6%. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar Stresul Valutar anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani.
