Sursa foto:Axa Imobil Vizualizari:
Cum vor deveni băncile cei mai mari proprietari de imobile
Pe lângă problemele sistemului de sănătate, Covid – 19 are şi implicaţii economice. Şi acest lucru este valabil pe termen mediu pentru marile economii or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Sectoarele din economie deja se confruntă cu probleme la capitolul vânzărilor şi veniturilor. În plus, cei cu credite imobiliare şi ipotecare riscă să aibă probleme la rambursarea împrumuturilor, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.
Datele Agenţiei Servicii Publice arată că în primul trimestru al anului 2020, vânzările/procurările de apartamente au fost de 7354, cu peste 50% mai mare faţă de perioada similară a anului recedent. În 12 luni piaţa imobiliară a atins 31029 de apartamente vândute/cumpărate. În acelaşi timp, soldul creditelor imobiliare a constituit 6,5 miliarde de lei în luna februarie. O cifră record pentru Republica Moldova, deoarece până acum câţiva ani cea mai mare parte a apartamentelor erau achiziţionate cu bani cash.
”Anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 indicatorul a fost de 30%. Astfel, se poate spune că moldovenii au prins gustul creditelor ipotecare. Însă pe timp de criză riscurile sunt foarte mari, iar o parte dintre cei care au împrumuturi ar putea întâmpina dificultăţi la rambursare. Acest fapt inevitabil va extinde volumul de credite neperformante (8,1% în prezent) numărul cazurilor de insolvenţă şi portofoliile companiilor de colectare a creanţelor. Ba mai mult, comprimarea cererii interne ar putea determina revizuirea preţurilor la imobile ce va pune şi mai multă presiune pe portofoliile băncilor. Or, ca urmare a situaţiei dificile băncile ar putea fi reticente la refinanţarea sau restructurarea împrumuturilor”, este de părere Victor Ursu.
Pentru, a preveni un eventual colaps BNM a recomandat băncilor se abţină de la distribuirea dividendelor către acţionari şi alte forme de distribuire a capitalului. Banii pot fi utilizaţi pentru a absorbi eventualele înrăutăţiri a calităţii portofoliului de credit şi a sprijini finanţarea mediului de afaceri şi a populaţiei. Iar pentru a pune la dispoziţie băncilor mai multe lichidităţi BNM a redus şi rata de baza la 3,25% anual, dar şi norma rezervelor obligatorii la 34%. Astfel, banca centrală a pus la dispoziţia băncilor circa 600 milioane de lei pentru a face faţă eventualelor riscuri, dar şi ameninţări.
O parte dintre bănci au amânat plăţile la credite până în luna mai pentru a scoate presiunea de pe clienţii, deoarece majoritatea companiilor şi întreprinderilor şi-au închis uşile pe perioada de carantină. Dar cel mai interesant lucru este că cei care şi-au luat locuinţe prin programul „Prima Casă” Legea şi alte acte care vizează acest program protejează la maxim băncile şi îngrădeşte simţitor libertatea oamenilor, iar pe timp de criză statul lasă debitorii să se descurce de unii singuri cu banca. De exemplu, una din bănci şi-a fixat marja maximă la creditele ipotecare „Prima Casă”, iar DAE a ajuns să fie - 9,38%. După ce s-a asigurat că va lua mai mulţi bani din credite a propus o amânare a plăţilor drept măsură de ajutor (asta de parcă la vară oamenii vor fi mai bogaţi decât acum).
Problema cea mai mare este că după ridicarea perioadei de carantină nu înseamnă că cei care au contractat credite vor fi în stare să-şi onoreze plăţile asta după ce viitorul este incert pentru o parte dintre companiile care activează în Republica Moldova pe fundalul reducerii cererii, dar şi a comenzilor.
Un element care ar putea pune presiune pe clienţii băncilor este reducerea transferurilor din străinătate cu aproape 50% până la echivalentul a 600 milioane USD. Or, în condiţiile în care o parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate au împrumuturi ipotecare ar putea întâmpina probleme la rambursarea lor. Şi asta deoarece în statele din UE a fost instituită perioadă de carantină până la sfârşitul lunii mai.
Victor Ursu a concluzionat că o parte dintre cei care au credite imobiliare şi ipotecare ar putea intra în incapacitate de plată pe fundalul lipsei veniturilor pentru a-şi onora plăţile la bancă. Drept rezultat băncile ar putea deveni cei mai mari proprietari de imobile. Or, acest lucru ar pune presiune pe bilanţurile instituţiile financiare, dar şi pe preţurile la imobile.
”Anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 indicatorul a fost de 30%. Astfel, se poate spune că moldovenii au prins gustul creditelor ipotecare. Însă pe timp de criză riscurile sunt foarte mari, iar o parte dintre cei care au împrumuturi ar putea întâmpina dificultăţi la rambursare. Acest fapt inevitabil va extinde volumul de credite neperformante (8,1% în prezent) numărul cazurilor de insolvenţă şi portofoliile companiilor de colectare a creanţelor. Ba mai mult, comprimarea cererii interne ar putea determina revizuirea preţurilor la imobile ce va pune şi mai multă presiune pe portofoliile băncilor. Or, ca urmare a situaţiei dificile băncile ar putea fi reticente la refinanţarea sau restructurarea împrumuturilor”, este de părere Victor Ursu.
Pentru, a preveni un eventual colaps BNM a recomandat băncilor se abţină de la distribuirea dividendelor către acţionari şi alte forme de distribuire a capitalului. Banii pot fi utilizaţi pentru a absorbi eventualele înrăutăţiri a calităţii portofoliului de credit şi a sprijini finanţarea mediului de afaceri şi a populaţiei. Iar pentru a pune la dispoziţie băncilor mai multe lichidităţi BNM a redus şi rata de baza la 3,25% anual, dar şi norma rezervelor obligatorii la 34%. Astfel, banca centrală a pus la dispoziţia băncilor circa 600 milioane de lei pentru a face faţă eventualelor riscuri, dar şi ameninţări.
O parte dintre bănci au amânat plăţile la credite până în luna mai pentru a scoate presiunea de pe clienţii, deoarece majoritatea companiilor şi întreprinderilor şi-au închis uşile pe perioada de carantină. Dar cel mai interesant lucru este că cei care şi-au luat locuinţe prin programul „Prima Casă” Legea şi alte acte care vizează acest program protejează la maxim băncile şi îngrădeşte simţitor libertatea oamenilor, iar pe timp de criză statul lasă debitorii să se descurce de unii singuri cu banca. De exemplu, una din bănci şi-a fixat marja maximă la creditele ipotecare „Prima Casă”, iar DAE a ajuns să fie - 9,38%. După ce s-a asigurat că va lua mai mulţi bani din credite a propus o amânare a plăţilor drept măsură de ajutor (asta de parcă la vară oamenii vor fi mai bogaţi decât acum).
Problema cea mai mare este că după ridicarea perioadei de carantină nu înseamnă că cei care au contractat credite vor fi în stare să-şi onoreze plăţile asta după ce viitorul este incert pentru o parte dintre companiile care activează în Republica Moldova pe fundalul reducerii cererii, dar şi a comenzilor.
Un element care ar putea pune presiune pe clienţii băncilor este reducerea transferurilor din străinătate cu aproape 50% până la echivalentul a 600 milioane USD. Or, în condiţiile în care o parte dintre moldovenii care muncesc în străinătate au împrumuturi ipotecare ar putea întâmpina probleme la rambursarea lor. Şi asta deoarece în statele din UE a fost instituită perioadă de carantină până la sfârşitul lunii mai.
Victor Ursu a concluzionat că o parte dintre cei care au credite imobiliare şi ipotecare ar putea intra în incapacitate de plată pe fundalul lipsei veniturilor pentru a-şi onora plăţile la bancă. Drept rezultat băncile ar putea deveni cei mai mari proprietari de imobile. Or, acest lucru ar pune presiune pe bilanţurile instituţiile financiare, dar şi pe preţurile la imobile.
