Economia, la pământ. Băncile au reuşit să recupereze doar 4% din creditarea businessului
În octombrie 2014 volumul de credite oferit economiei s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei, iar anul acesta vom depăşi această cifră. După criza din 2014 am avut o cădere continuă a creditării timp de trei ani, iar minimul a fost în februarie 2018 – 39 miliarde de lei. Însă în prezent am atins nivelul de 49,5 miliarde de lei.
Aparent putem spune că situaţia s-a redresat. Dar lucrurile stau puţin mai complicat. În valoare reală s-a recuperat doar 4% din volumul creditării de dinaintea crizei. În 2014 cei care dominau piaţa creditelor erau băncile – 93%, iar companiile de microfinanţare aveau o pondere de circa 7%. În prezent, băncile deţin 80% din cota de piaţă, iar companiile de microcreditare – 20%. În acelaşi timp, avem o amortizare a căderii creditării legată de faptul că prăbuşirea băncilor a permis companiilor nebancare să se dezvolte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Referindu-ne la beneficiarii creditelor, până în 2014, 90% din împrumuturi erau oferite businessului şi 10% populaţiei. Or, practic cum s-a prăbuşit creditarea persoanelor juridice aşa şi a rămas, iar recuperarea s-a produs din contul persoanelor fizice ponderea cărora e peste 40% din soldul total al împrumuturilor şi a depăşit 21 miliarde de lei faţă de acum trei ani când erau 10 miliarde de lei. În prezent, îndatorarea populaţiei este la circa 10% din PIB. Recuperarea sectorului financiar după criză s-a făcut din contul companiilor nebancare şi a persoanelor fizice. Nu există o recuperarea a împrumuturilor corporate, ceea ce denotă situaţia proastă din economie.
”Cel mai mare nivel de creditare a economiei a fost înregistrat în octombrie 2014 când volumul împrumuturilor a avut o pondere de 35,7% din PIB. Căderea în trei ani a fost de 1,7 ori, iar într-un an şi jumătate a fost recuperat doar 4% din această cădere. Dacă volumul de credite ar fi comparabil cu cel de până la criza bancară atunci în loc de 49 miliarde de lei cât este în prezent soldul creditelor ar trebui să ajungă la 77 miliarde de lei. Astfel, cei 28 miliarde de lei lipsă sunt bani care nu au intrat în economie, care nu sunt investiţi”, a explicat economistul.
În valori absolute prăbuşirea în sectorul bancar a fost de la 48 miliarde lei la 32 miliarde de lei în februarie 2018. Creditarea persoanelor juridice a fost de minus 18 miliarde de lei, dar datorită majorării creditării persoanelor fizice cu 2 miliarde de lei a fost înregistrată o cădere de 16 miliarde de lei. Practic persoanele fizice au amortizat prăbuşirea şi au salvat băncile. După aceasta timp de un an şi jumătate până în prezent avem o creştere de până la 39,6 miliarde de lei în sectorul bancar. Nominal s-ar putea spune că recuperarea a fost la jumătate din căderea de după criză, dar din punct de vedere valoric sectorul bancar a recuperat doar 4% din cădere. Dacă situaţia actuală se va menţine atunci recuperarea ar putea avea loc în cel puţin cinci ani.
La creditarea persoanelor juridice a fost înregistrată o cădere de 18 miliarde de lei de la 41,5 miliarde de lei până la 24,5 miliarde de lei. Iar într-un an şi jumătate s-a recuperat doar 2 miliarde de lei în valori nominale. Valoric însă recuperarea a fost de doar 1%.
Potrivit lui Ioniţă, în prezent este înregistrată o creştere exponenţială privind creditarea persoanelor fizice. Împrumuturile sunt direcţionate pentru procurarea imobilului şi consum. Dacă acum 7-8 ani soldul creditelor pentru imobil era de 3 miliarde de lei, în ultimii doi ani soldul creditelor s-a ridicat la aproape 7 miliarde de lei. Referindu-ne la creditele de consum, dacă în toată lumea creditele de consum contribuie la creşterea economică, în Republica Moldova acestea au provocat majorarea importurilor şi adâncirea deficitului balanţei comerciale. Acest lucru a însemnat majorarea cererii de valută ce a dus la deprecierea monedei naţionale şi în consecinţă la majorarea preţurilor şi sărăcirea populaţiei.
Un impact al crizei bancare este că a crescut discrepanţa dintre depozitele din bănci şi creditele oferite. Până în 2014 raportul era egal, dar după ne confruntăm cu un fenomen neplăcut. Băncile continuă să acumuleze depozite fără să acorde credite. În prezent, volumul total al depozitelor este de 66 miliarde de lei şi doar 39,6 miliarde de lei credite acordate. 26,4 miliarde de lei sunt bani în plus pe care BNM este nevoită să-i sterilizeze şi pentru care plăteşte anual 600-700 milioane de lei.
”Explicaţia privind majorarea depozitelor în defavoarea creditelor este calitatea plasamentelor bancare. În ultimii patru ani majorarea depozitelor s-a realizat din contul depozitelor la vedere fără dobândă. Astfel dacă volumul total al depozitelor persoanelor fizice a crescut de la 35 miliarde de lei la 42 miliarde de lei, volumul depozitelor la termen au rămas la acelaşi nivel de acum 5 ani - 28 miliarde de lei cât a fost şi până la criză. Astfel, fiecare al treilea leu pe care moldovenii îl lasă în bănci este fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă. Cetăţenii oferă pe gratis băncilor 13,5 miliarde de lei. Aceşti bani nu pot fi folosiţi de către bănci pentru creditarea economiei şi creează perturbaţii în sistemul financiar”, a precizat Ioniţă.
Ioniţă a concluzionat că problemele din sistemul bancar de acum cinci ani au reformatat spaţiul de creditare. Aceasta a fost o oportunitate pentru dezvoltarea companiilor de microfinanţare, însă au creat probleme cu dobânzile exagerate. Iar cetăţenii sunt nevoiţi în unele cazuri să achite câte 400-500% anual. Criza bancara a redus drastic din creditarea businessului, iar colacul de salvare au fost persoanele fizice. Totodată, criza bancară a înjumătăţit creditele în valoare reală, iar într-un an şi jumătate băncile au reuşit să recupereze doar 4%.
