Expert. Economia Republicii Moldova este la nivelul anului 1982
Din punct de vedere economic, Republica Moldova se află la nivelul anului 1982. Şi dacă cândva era pe locul doi de la coadă în Europa, ultima fiind Albania, acum Albania este pe locul patru de la coadă, având un Produs Intern Brut per capita de două ori mai mare ca cel al Moldovei. Cu ritmurile de astăzi, abia prin 2033 Republica Moldova ar putea ajunge la actualul nivel al Albaniei. Constatările aparţin expertului în economie Vasile Şoimaru, acestea fiind prezentate în contextul lansării Comitetului academic pentru promovarea acţiunilor şi politicilor de dezvoltare regională C15.
„Iar dacă e să comparăm Republica Moldova cu alte state, de exemplu cu România sau cele trei state baltice, fostele noastre zise-surori, nouă ne trebuie ritmuri de 15-20% anuale ca să ajungem măcar să le gâdilim la talpă”, a spus Vasile Şoimaru într-o conferinţă de presă la IPN. Potrivit expertului, din anul 1990 şi până în anul 2000, Produsul Intern al Republicii Moldova a scăzut de trei ori şi o astfel de diminuare nu a cunoscut niciun stat european şi niciun stat din fosta Uniune Sovietică. Iar din anul 2000, timp de 18 ani, Republica Moldova, abia de s-a ridicat ca nivel economic la nivelul anului 1982.
Vasile Şoimaru a comentat, în context, declaraţiile premierului Pavel Filip care a spus că ţara merge pe drumul cel bun. „Cum putem să spunem că suntem pe drumul cel bun, dacă noi suntem la nivelul anului 1982. Domnilor, noi avem nevoie de nişte oameni politici care să aibă atâta curaj şi pricepere să ia decizii ieşite din comun. Nu ştiu dacă mai există vreun stat în Europa care are nevoie de astfel decizii. Cine ne va ajuta să ieşim din această groapă?”, se întreabă Vasile Şoimaru.
Angela Boguş, lector universitar, a menţionat că în municipiul Chişinău este concentrat numărul maxim de agenţi economici. Raportat la numărul total de salariaţi, 65% sunt în Chişinău. Chişinăul are un avantaj comparativ cu zonele rurale în aspect de activităţi, afaceri, care sunt net superioare celor din regiuni. Numărul concentrat în Chişinău oferă avantaje în plus bugetului public local, însă puţine posibilităţi de dezvoltare pentru zonele defavorizate. Experta a mai spus că în Republica Moldova sunt regiuni în care agenţii economici sunt într-o descreştere foarte mare, iar dacă mai sunt, sunt doar pe hârtie. Şi aceasta pentru că este o mare dificultate posibilitatea de a-şi închide activitatea.
Mariana Iaţco, lector universitar, s-a referit la datele cu referire la tineri, care reprezintă practic o treime din populaţia Republicii Moldova – 32,4% conform datelor statistice din ianuarie 2018. Potrivit ei, această categorie este într-o descreştere constantă în ultimii zece ani. Statisticile sunt asemănătoare şi cu cele din domeniul educaţiei sau a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. În opinia sa, un factor care se răsfrânge asupra educaţiei, iar ulterior asupra ofertei pe piaţa muncii, este calitatea educaţiei, şi anume faptul că foarte multe cadre didactice pleacă din sistem. Şi acest număr, la fel, este foarte alarmant. În unele regiuni, efectivul de cadre didactice din şcoli, pur şi simplu nu este acoperit.
C15 este o platformă prin care experţii îşi propun să alerteze clasa politică asupra decalajelor în dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova. Din echipă fac parte profesori universitari de la diverse instituţii de învăţământ, experţi în domeniul demografic, pe piaţa muncii, energetică, antreprenoriat.
