Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Firmele mici şi mijlocii cu posibilităţi reduse au şansa să se internaţionalizeze
Situaţia excepţională în care s-a pomenit Republica Moldova astăzi, legată de pandemia COVID-19, nu modifică prea mult agenda de reforme care exista şi până la instituirea stării de urgenţă, cu excepţia faptului că această agendă urmează a fi completată cu măsuri pe termen scurt care să combată efectele negative ale crizei pandemice.
Odată cu criza, viaţa nu s-a oprit, iar economia continuă să funcţioneze, deşi la turaţii mult mai mici decât înainte. Respectiv, măsurile de reformă şi planurile de impulsionare a economiei avute în vedere, sau adoptate până la epidemie, nu trebuie abandonate, ci din contra, impulsionate, pentru că în situaţia dată acestea vor contribui la redresarea mai rapidă a economiei, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul, Ion Tornea.
Din anul 2012, OECD, în cooperare cu BERD şi Comisia Europeană fac public un raport privind Indicele politicilor economice în domeniul IMM în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv în R. Moldova. Acest Indice este menit să măsoare eficienţa politicilor şi a instituţiilor de stat în domeniul IMM, în baza celor 10 principii ale Actului European cu privire la micul business. Ultimul raport, publicat în 2020, arată că în privinţa majorităţii absolute a principiilor Moldova a înregistrat un progres faţă de situaţia din 2016, ceea ce teoretic ar însemna că eficienţa politicilor în privinţa IMM a crescut. Doar în privinţa a două principii raportul a constatat un regres. Aceste principii se referă la aplicarea ”Standardelor şi normativelor tehnice” şi la ”Internaţionalizarea IMM”. Regresul în privinţa aplicării standardelor şi normativelor tehnice compatibile cu cele europene este legat în primul rând de posibilităţile reduse ale IMM moldoveneşti de a asimila şi a aplica standardele UE. Deficienţele în privinţa internaţionalizării IMM sunt legate, mai ales, de integrarea slabă a IMM locale în lanţurile valorice internaţionale. În particular, raportul pentru 2020 constată că lipsesc eforturile sistematice îndreptate la integrarea eficientă a IMM locale în lanţurile valorice globale (LV).
În acest context, raportul menţionează că Agenţia de Investiţii, restructurată recent, se limitează, în mare parte, la suportul pentru participarea companiilor moldoveneşti la expoziţiile internaţionale. În pofida competenţelor largi, pe care le are Agenţia, din cauza capacităţilor sale limitate şi a lipsei cadrelor, aceasta nu a reuşit să-şi extindă spectrul de servicii pe care le acordă, prin includerea unor servicii mai avansate de suport pentru IMM care participă în operaţiunile de export, aşa ca servicii de instruire, de studiere a pieţelor şi consultanţă.
Problema respectivă, potrivit lui Ion Tornea, este una de importanţă majoră pentru sporirea competitivităţii economiei moldoveneşti. Din cauza că aceasta nu a fost şi nu este abordată încă la nivelul necesar, ea a fost inclusă ca una din direcţiile principale de intervenţie în proiectul Strategiei naţionale de dezvoltare a industriei pentru perioada 2020-2030, aflată încă la stadiul de consultări şi aprobări, după aproape 2 ani de la elaborare. Suportul pentru internaţionalizarea şi integrarea IMM în LV internaţionale, inclus în proiectul acestei Strategii, prevede, printre alte măsuri, implementarea unui Program de conectare a furnizorilor locali, marea majoritate a cărora sunt IMM, la corporaţiile internaţionale investitoare în sectorul automotiv din RM, cu un buget de cca. 26 mil. lei, dar şi implementarea unui Program de susţinere a afacerilor cu potenţial de creştere înalt şi internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu un buget de 30 mil. lei.
La fel, proiectul Strategiei prevede măsuri de suport pentru IMM în adoptarea şi utilizarea standardelor de calitate şi operaţionale, cu un buget de peste 2 mil. lei, măsuri de dinamizare şi diversificare a exporturilor, cu o finanţare totală de cca. 97 mil. lei, dar şi acţiuni de suport pentru stimularea creării şi dezvoltării clusterelor, în valoare totală de cca. 8,5 mil. lei.
Economistul, Ion Tornea a concluzionat că toate aceste măsuri ţintesc anume domeniile identificate ca problematice de către raportul OECD din 2020, deşi au fost elaborate şi îşi aşteaptă aprobarea deja de aproape 2 ani. Cu atât mai mult aceste măsuri rămân valabile acum, deşi situaţia actuală de criză impune completarea acestora cu alte măsuri şi mai ample de sprijin, atât ca scop, cât şi ca volum de fonduri ce urmează a fi alocate. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca păienjenişul birocraţiei, în care se îneacă astfel de acţiuni, să fie eliminat, şi să se conştientizeze faptul că acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acţiuni reale şi active de sprijin pentru companii.
Din anul 2012, OECD, în cooperare cu BERD şi Comisia Europeană fac public un raport privind Indicele politicilor economice în domeniul IMM în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv în R. Moldova. Acest Indice este menit să măsoare eficienţa politicilor şi a instituţiilor de stat în domeniul IMM, în baza celor 10 principii ale Actului European cu privire la micul business. Ultimul raport, publicat în 2020, arată că în privinţa majorităţii absolute a principiilor Moldova a înregistrat un progres faţă de situaţia din 2016, ceea ce teoretic ar însemna că eficienţa politicilor în privinţa IMM a crescut. Doar în privinţa a două principii raportul a constatat un regres. Aceste principii se referă la aplicarea ”Standardelor şi normativelor tehnice” şi la ”Internaţionalizarea IMM”. Regresul în privinţa aplicării standardelor şi normativelor tehnice compatibile cu cele europene este legat în primul rând de posibilităţile reduse ale IMM moldoveneşti de a asimila şi a aplica standardele UE. Deficienţele în privinţa internaţionalizării IMM sunt legate, mai ales, de integrarea slabă a IMM locale în lanţurile valorice internaţionale. În particular, raportul pentru 2020 constată că lipsesc eforturile sistematice îndreptate la integrarea eficientă a IMM locale în lanţurile valorice globale (LV).
În acest context, raportul menţionează că Agenţia de Investiţii, restructurată recent, se limitează, în mare parte, la suportul pentru participarea companiilor moldoveneşti la expoziţiile internaţionale. În pofida competenţelor largi, pe care le are Agenţia, din cauza capacităţilor sale limitate şi a lipsei cadrelor, aceasta nu a reuşit să-şi extindă spectrul de servicii pe care le acordă, prin includerea unor servicii mai avansate de suport pentru IMM care participă în operaţiunile de export, aşa ca servicii de instruire, de studiere a pieţelor şi consultanţă.
Problema respectivă, potrivit lui Ion Tornea, este una de importanţă majoră pentru sporirea competitivităţii economiei moldoveneşti. Din cauza că aceasta nu a fost şi nu este abordată încă la nivelul necesar, ea a fost inclusă ca una din direcţiile principale de intervenţie în proiectul Strategiei naţionale de dezvoltare a industriei pentru perioada 2020-2030, aflată încă la stadiul de consultări şi aprobări, după aproape 2 ani de la elaborare. Suportul pentru internaţionalizarea şi integrarea IMM în LV internaţionale, inclus în proiectul acestei Strategii, prevede, printre alte măsuri, implementarea unui Program de conectare a furnizorilor locali, marea majoritate a cărora sunt IMM, la corporaţiile internaţionale investitoare în sectorul automotiv din RM, cu un buget de cca. 26 mil. lei, dar şi implementarea unui Program de susţinere a afacerilor cu potenţial de creştere înalt şi internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu un buget de 30 mil. lei.
La fel, proiectul Strategiei prevede măsuri de suport pentru IMM în adoptarea şi utilizarea standardelor de calitate şi operaţionale, cu un buget de peste 2 mil. lei, măsuri de dinamizare şi diversificare a exporturilor, cu o finanţare totală de cca. 97 mil. lei, dar şi acţiuni de suport pentru stimularea creării şi dezvoltării clusterelor, în valoare totală de cca. 8,5 mil. lei.
Economistul, Ion Tornea a concluzionat că toate aceste măsuri ţintesc anume domeniile identificate ca problematice de către raportul OECD din 2020, deşi au fost elaborate şi îşi aşteaptă aprobarea deja de aproape 2 ani. Cu atât mai mult aceste măsuri rămân valabile acum, deşi situaţia actuală de criză impune completarea acestora cu alte măsuri şi mai ample de sprijin, atât ca scop, cât şi ca volum de fonduri ce urmează a fi alocate. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca păienjenişul birocraţiei, în care se îneacă astfel de acţiuni, să fie eliminat, şi să se conştientizeze faptul că acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acţiuni reale şi active de sprijin pentru companii.
