Fost candidat la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale: Dacă un stat se împrumută de la băncile din ţară înseamnă că Guvernul este în stare precară
Faptul că un stat se împrumută de la băncile din ţară vorbeşte despre două lucruri: Guvernul se află într-o stare precară şi băncile nu-şi pot găsi proiecte investiţionale care ar genera o profitabilitate ajustată la un risc mai înalt decât cel pe care îl oferă Guvernul. Declaraţia a fost făcută de omul de afaceri Vadim Brînzan stabilit în SUA, fost candidat la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la postul TV8, transmite IPN.
Potrivit lui, în ultimele luni deficitul bugetar al Republicii Moldova a depăşit două miliarde de lei. „Observăm că până în luna decembrie, bugetul era realizat cap la cap, iar în luna decembrie bugetul s-a realizat cu un deficit bugetar de peste un miliard de lei. În luna februarie curent – un deficit bugetar de vreo 800 de milioane de lei şi în martie – de vreo 400 de milioane”, a menţionat Vadim Brînzan. Omul de afaceri spune că acest lucru s-a întâmplat pentru că s-au mărit defalcările la bugetul social, la fondul de salarizare, iar jumătate dintre cetăţeni lucrează la sau pentru structurile de stat.
Vadim Brînzan menţionează că în această situaţie, statul are două variante pentru a acoperi deficitul bugetar – fie împrumută bani de la partenerii de dezvoltare, fie de la băncile interne. Potrivit lui, mai convenabil pentru Republica Moldova ar fi să împrumute bani de la partenerii de dezvoltare pentru că aceste credite sunt pe termen lung şi rata dobânzii este destul mică, poate fi şi de sub 1%. În realitate, Guvernul merge pe calea creditelor mult mai scumpe de la băncile interne.
De asemenea, omul de afaceri susţine că mediul de afaceri s-a înrăutăţit mult. Încasările la buget de la persoanele juridice a crescut pe parcursul ultimilor trei ani şi aceasta înseamnă că Serviciul Fiscal, practic, impune businessul să iasă din zona tenebră. Potrivit lui, acest lucru ar fi unul bun, dacă statul ar proteja antreprenorii, le-ar permite să se dezvolte şi ar asigura o stabilitate macrofinanciară şi politică în ţară. „Acest lucru nu se întâmplă şi atunci business-ul care s-a obişnuit să obţină o anumită rată a profitabilităţii ajustată la riscuri s-a pomenit în situaţia când riscurile sunt aceleaşi sau au sporit, iar profitabilitatea a scăzut”, a menţionat businessmanul.
