Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Guvernatorul BNM: Consecinţele aşa-zisului „Laundromat” se resimt şi azi
Consecinţele aşa-zisului „Laundromat” – spălarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari din Rusia prin sistemul bancar din Republica Moldova – se resimt şi azi. Imaginea sistemului bancar din R. Moldova a suferit considerabil pe plan internaţional, spune guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea. Într-un interviu acordat presei, guvernatorul a declarat că mai multe bănci străine au rupt relaţiile de corespondenţă cu băncile Republicii Moldova şi acest proces poate continua, dacă nu vor fi depuse eforturi majore pentru a schimba reputaţia ţării.
„În ce ne priveşte, Banca Naţională a înăsprit considerabil supravegherea băncilor locale. Lucrăm asupra îmbunătăţirii controalelor prin implementarea unei soluţii IT şi intensificarea inspecţiilor pe teren. Am cerut tuturor băncilor să se supună unui audit extern specializat în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Este o premieră pentru Republica Moldova. Vom modifica în cel mai scurt timp cadrul normativ pentru a transpune prevederile noii Legi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, susţine Sergiu Cioclea.
Potrivit lui, pentru a asigura că un nou „Laundramat” nu mai este posibil şi, în particular, că noua Lege privind declararea voluntară nu va fi folosită de unii pentru a sparge o breşă în procedurile de prevenire a spălării banilor, BNM va instrui toate băncile să aplice cu stricteţe măsurile de precauţie referitoare la mijloacele băneşti declarate. Dacă averile vor include acţiuni în bănci peste cota semnificativă de 1%, proprietarii acţiunilor vor fi supuşi în mod obligatoriu evaluării de competenţă şi onorabilitate (fit-and-proper) şi, în caz de neconcordanţă, vor fi impuşi să-şi vândă acţiunile conform procedurilor de înstrăinare forţată.
Ţinând cont de riscurile asociate, spune guvernatorul, băncile centrale au în general reţinere faţă de amnistiile fiscale sau de capital. Dar odată ce o asemenea lege a fost aprobată, rolul BNM e să se asigure că aceasta nu creează un teren propice pentru abuzuri.
Referindu-se la „furtul miliardului” din sistemul bancar, Sergiu Cioclea a declarat că ancheta consorţiului internaţional Kroll şi Steptoe & Johnson a fost încheiată la finele anului trecut. Sinteza anchetei a fost publicată în limbile română şi engleză pe pagina web a BNM în decembrie 2017. Raportul final, numit în presă „Kroll 2”, a fost transmis oficial Băncii Naţionale în martie 2018, după care a fost ridicat de Procuratura Anticorupţie. Aşadar, un alt raport din partea consorţiului internaţional de anchetă nu este prevăzut.
Potrivit guvernatorului, Kroll şi Steptoe & Johnson şi-au confirmat însă disponibilitatea de a coopera în continuare cu autorităţile din Republica Moldova pentru urmărirea pe plan internaţional a fondurilor delapidate prin iniţierea proceselor civile în sprijinul procedurilor penale care vor fi înaintate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI).
Suplimentar, BNM a asigurat cooperarea companiei Kroll cu autorităţile naţionale de supraveghere bancară din alte ţări, în special cu cele din Estonia şi Letonia, în care a fost domiciliată „centrala” de spălare de bani.
„Vreau să subliniez că toate informaţiile necesare investigaţiei care au fost la dispoziţia BNM au fost transmise Procuraturii şi companiei Kroll. Iar cele care lipsesc, menţionate în sinteză, sunt informaţiile pe care nu le-au furnizat autorităţile altor state prin care au tranzitat banii furaţi. Banca Naţională nu are competenţe de urmărire şi deci nu se poate substitui organelor de drept în acest dosar. Totodată, BNM a solicitat băncilor în lichidare să intensifice acţiunile în justiţie, la sesizarea cărora au fost intentate multiple cauze penale”, a mai spus guvernatorul.
Potrivit lui, pentru a asigura că un nou „Laundramat” nu mai este posibil şi, în particular, că noua Lege privind declararea voluntară nu va fi folosită de unii pentru a sparge o breşă în procedurile de prevenire a spălării banilor, BNM va instrui toate băncile să aplice cu stricteţe măsurile de precauţie referitoare la mijloacele băneşti declarate. Dacă averile vor include acţiuni în bănci peste cota semnificativă de 1%, proprietarii acţiunilor vor fi supuşi în mod obligatoriu evaluării de competenţă şi onorabilitate (fit-and-proper) şi, în caz de neconcordanţă, vor fi impuşi să-şi vândă acţiunile conform procedurilor de înstrăinare forţată.
Ţinând cont de riscurile asociate, spune guvernatorul, băncile centrale au în general reţinere faţă de amnistiile fiscale sau de capital. Dar odată ce o asemenea lege a fost aprobată, rolul BNM e să se asigure că aceasta nu creează un teren propice pentru abuzuri.
Referindu-se la „furtul miliardului” din sistemul bancar, Sergiu Cioclea a declarat că ancheta consorţiului internaţional Kroll şi Steptoe & Johnson a fost încheiată la finele anului trecut. Sinteza anchetei a fost publicată în limbile română şi engleză pe pagina web a BNM în decembrie 2017. Raportul final, numit în presă „Kroll 2”, a fost transmis oficial Băncii Naţionale în martie 2018, după care a fost ridicat de Procuratura Anticorupţie. Aşadar, un alt raport din partea consorţiului internaţional de anchetă nu este prevăzut.
Potrivit guvernatorului, Kroll şi Steptoe & Johnson şi-au confirmat însă disponibilitatea de a coopera în continuare cu autorităţile din Republica Moldova pentru urmărirea pe plan internaţional a fondurilor delapidate prin iniţierea proceselor civile în sprijinul procedurilor penale care vor fi înaintate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI).
Suplimentar, BNM a asigurat cooperarea companiei Kroll cu autorităţile naţionale de supraveghere bancară din alte ţări, în special cu cele din Estonia şi Letonia, în care a fost domiciliată „centrala” de spălare de bani.
„Vreau să subliniez că toate informaţiile necesare investigaţiei care au fost la dispoziţia BNM au fost transmise Procuraturii şi companiei Kroll. Iar cele care lipsesc, menţionate în sinteză, sunt informaţiile pe care nu le-au furnizat autorităţile altor state prin care au tranzitat banii furaţi. Banca Naţională nu are competenţe de urmărire şi deci nu se poate substitui organelor de drept în acest dosar. Totodată, BNM a solicitat băncilor în lichidare să intensifice acţiunile în justiţie, la sesizarea cărora au fost intentate multiple cauze penale”, a mai spus guvernatorul.
