În 2019 am primit mai mulţi bani din diasporă decât de la partenerii externi
În trimestrul II 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 313,47 milioane dolari, fiind în cădere cu 29 milioane de dolari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În pofida diminuării valoarea remitenţelor depăşeşte de circa 10 ori valoarea investiţiilor străine sau cea a asistenţei externe.
Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, valoarea recalculată în dolari a transferurilor din trimestrul II al anului 2019 s-a diminuat cu 8,5% comparativ cu trimestrul II din 2018, notează mold-street.com.
Scăderea reală a transferurilor a constituit 5,1%
Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul american au contribuit cu 3,4 puncte procentuale la diminuarea transferurilor din trimestrul II 2019, susţine BNM.
Menţionăm că în în trimestrul II din 2018, cursul euro/dolar a oscilat în jurul cotaţiei de 1,20 dolari pentru un euro, în timp ce în trimestrul II al anului 2019 - în jurul cotaţiei de 1,12 dolari pentru un euro.
Eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent, diminuarea reală a transferurilor a constituit 5,1%.
Aceasta s-a produs şi ca rezultat al impactului majorării transferurilor în euro cu 4% şi al diminuării transferurilor în dolari şi ruble ruseşti cu 16% şi 51% respectiv.
Astfel, în trimestrul II 2019, structura valutară a transferurilor recalculate în USD a fost următoarea: dolari – 123,26 milioane, euro – 174,95 milioane, ruble – 12,05 milioane, şi alte valute 3,21 milioane.
De menţionat că, 82,8% din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (doar în USD, EUR şi RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 17,2% sunt transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate de BNM în valoare brută.
Principalele surse rămân Rusia, Israel şi Italia
Conform provenienţei geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, de menţionat transferurile din UE au înregistrat o pondere de 46,4%, în creştere cu 6,4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul II 2018. Transferurilor din CSI le-a revenit ponderea de 22,7%, în descreştere cu 6,5 puncte procentuale comparativ cu trimestrul II 2018. Respectiv, transferurile din alte state, exceptând UE şi CSI, au constituit 30,9% în trimestrul II 2019 şi 30,8% în trimestrul II 2018.
Datele BNM relevă că în continuare principalele surse de remitenţe rămân Rusia cu o cotă de 21,6% (67,82 milioane de dolari) din total, urmată de Israel - cu o pondere de 18,1% (56,85 milioane de dolari) şi Italia – 12,4% (38,95 milioane de dolari).
Primele trei sunt urmate de SUA – 7,9% (24,67 milioane de dolari), Germania – 7,8% (24,53 milioane de dolari), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 7%(21,84 milioane de dolari), Franţa – 5,1% (16,11 milioane de dolari), Irlanda – 1,6% (4,99 milioane de dolari), Spania – 1,6% (4,89 milioane de dolari), Cehia – 1,3% (4,23 milioane de dolari), România – 1,3% (4,06 milioane de dolari), Portugalia – 1,3% (4,01 milioane de dolari), Belgia – 1,1% (3,54 milioane de dolari) şi Polonia – 1,1% (3,41 milioane de dolari).
Remitenţele rămân principala sursă de bani
Remitenţele continuă să fie principala sursă de intrări de resurse financiare din exterior în Republica Moldova, depăşind de circa 10 ori valoarea asistenţei financiare externe şi de câteva ori pe cea a investiţiilor străine directe.
De exemplu în prima jumătate a acestui an intrările totale de transferuri băneşti (în valoare netă) au constituit circa 590 milioane de dolari, în timp ce valoarea netă a granturilor şi asistenţei financiare externe a fost de circa 20 milioane de dolari.
Dacă luăm în calcul şi remiterile ce intră ocolind băncile şi sistemele de transferuri rapide, apoi valoarea lor reală este cu 20-30% mai mare.
