IPRE: Pentru a combate evaziunea fiscală este necesar de implementat un instrument eficient de raportare a vânzărilor cu amănuntul
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

IPRE: Pentru a combate evaziunea fiscală este necesar de implementat un instrument eficient de raportare a vânzărilor cu amănuntul

Emiterea bonurilor fiscale este partea vizibilă pentru consumatori în exerciţiul de aplicare a disciplinei fiscale. Cu toate acestea, în prezent, bonurile fiscale nu sunt emise în mod automat de comercianţi, iar aparatele de casă cu memorie fiscală sunt supuse riscurilor multiple de denaturare a datelor, fapt care reduce volumul impozitelor pe care agenţii economici le achită în contul bugetului de stat. Acestea sunt unele din principalele riscuri identificate în cadrul unei notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), care vine cu recomandări privind reducerea riscurilor de evaziune fiscală în vânzările cu amănuntul.

Potrivit autorului documentului, Iulian Rusu, moderator de politici IPRE, potenţialul plăţilor prin intermediul cardurilor bancare, cu utilizarea POS terminalelor, care a atins o valoare de 7 miliarde de lei în anul 2018, nu este utilizat suficient pentru a exclude plăţile în numerar, iar Serviciul Fiscal de Stat nu poate monitoriza eficient modul de înregistrare a vânzărilor.
 
În ultimii zece ani, frecvenţa de utilizare a cardurilor bancare emise de băncile din Republica Moldova pe teritoriul ţării a crescut de aproape 30 ori, ajungând către finele anului 2018 la 23,4 milioane de tranzacţii comparativ cu 825 mii în anul 2009. Au crescut şi valorile tranzacţionate, fiind de aproape 25 ori mai mari în anul 2018, ajungând la o valoare de peste 7 miliarde lei, comparativ cu 286 milioane lei în anul 2009 . Aceste date denotă faptul că tranzacţiile cu carduri bancare sunt în continuă creştere. Pentru o mai bună aplicare a disciplinei fiscale potenţialul acestor tranzacţii poate fi utilizat pentru creşterea veniturilor la bugetul naţional şi bugetele locale. 
 
Potrivit autorului notei analitice, regimul fiscal a fost supus unor schimbări în anul 2018, care au urmărit inclusiv scopul de a reduce din sarcina fiscală şi a contribui la creşteri de venituri la bugetul naţional şi bugetele locale. În acelaşi timp, nivelul veniturilor fiscale, deşi a înregistrat unele creşteri în ultima perioada, sunt insuficiente pentru a putea acoperi costurile tot mai mari, generate de reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar, dar şi de costurile ridicate din investiţiile aprobate de Legea bugetului pentru anul 2019. Mai mult, datele prezentate de Ministerul Finanţelor din ultimele luni arată că datoria internă a crescut considerabil, în special datorită împrumuturilor pe termen scurt contractate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar. 
 
„Astfel, comparativ cu luna ianuarie 2019 către finele lunii martie au fost emise valori mobilare de stat în sumă de 362,7 mln. MDL, iar datoria publică internă a atins 23,457 mlrd. MDL. Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut datoria publică internă era de 22,826 mlrd. MDL, sau cu 630 milioane MDL mai mică decât la finele lunii martie 2019. Pe de altă parte, deficitul bugetar stabilit pentru anul 2019 în baza Legii bugetului este de 5,538 mlrd. MDL, comparativ cu 5,062 mlrd. MDL stabilit în anul 2018, după modificările operate în Legea bugetului pentru anul 2018”, susţine Iulian Rusu.
 
În contextul tranzacţiilor cu consumatorii finali, există două riscuri majore de fraudă fiscală:
  1. Neeliberarea bonurilor fiscale de către comercianţi. Aceasta nu permite înregistrarea tranzacţiilor în aparatele de casă, indiferent de modul de achitare de consumatorii finali - în numerar sau cu cardul bancar;
  2. Modificarea datelor din memoria fiscală a aparatelor de casă, chiar dacă bonurile fiscale au fost emise. 
Aceste riscuri generează pierderi importante la bugetul de stat prin necontabilizarea TVA, şi indirect la bugetele locale, prin raportări de venituri mai mici. Mai mult se reduc încasările la poziţia impozitul pe venit.

Alte consecinţe secundare ale acestor riscuri sunt utilizarea numerarului disponibil din încasări nedeclarate în rezultatul vânzărilor pentru a achita salarii în plic şi a  efectua achiziţii de materie primă în numerar. Aceasta perpetuează viciile lipsei de evidenţă fiscală şi menţin economia nedeclarată şi astfel neimpozitată.
 
În acest context, IPRE vine cu următoarele recomandări, care au drept scop reducerea riscurilor evaziunii fiscale:

1. Completarea Legii nr. 105/2003 privind protecţia consumatorului cu:
(a) prevederi care asigură dreptul de a refuza achitarea pentru bunuri/servicii/lucrări în cazul neeliberării bonului fiscal pentru toate tipurile de tranzacţii, nu doar pentru cele ce ţin de serviciile de transport in regim de taxi, 
(b) includerea obligaţiei de informare în loc vizibil şi clar a consumatorilor cu privire la acest drept;

2. Extinderea obligaţiei de dotare cu POS terminale pentru comercianţi dincolo de condiţiile specificate la moment de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

3. Implementarea Sistemului Informaţional Automatizat „Monitorizarea Electronică a Vânzărilor” şi schimbarea graduală a aparatelor de casă cu memorie fiscală pentru a corespunde cerinţelor noului sistem informaţional. Aceasta va permite emiterea bonurilor fiscale electronice şi va integra într-un document electronic confirmarea achitării prin POS terminal cu bonul fiscal.

4. Creşterea nivelului de conştientizare a cetăţenilor privind necesitatea solicitării bonurilor fiscale, iniţial în forma imprimată, iar ulterior, odată ce sunt implementate cerinţele tehnice faţă de aparatele de casă cu memorie fiscală şi lansarea SIAMEV, şi în formă electronică. Aceste măsuri ar putea include şi avantaje de ordin fiscal, precum deduceri din venitul anual declarat a unui procent din suma totală a bonurilor fiscale colectate şi prezentate Serviciului Fiscal de Stat. 
  
Analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susţinerea Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia KAS.
Similare
RECOMANDĂRI