Mold-street: Datoriile companiilor de stat ajung din urmă datoria de stat externă
Întreprinderile de stat şi companiile cu capital de stat (mai mare de 30%) au finalizat anul trecut cu datorii de circa 28,44 miliarde de lei, arată un raport al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP).
Cifra este una uriaşă şi constituie mai mult de 15% din PIB şi este cu circa 20% mai mare decât valoarea veniturilor din vânzări generate de acestea în anul 2018, notează mold-street.com.
Au de întors cât datoria externă de stat
În plus este la mică distanţă de valoarea datoriei de stat externe, care era de 28,95 miliarde de lei la începutul acestui an.
Grosul acestei datorii revine întreprinderii mixte moldo-ruse Moldovagaz SA, care are de rambursat uriaşa sumă de 15,2 miliarde de lei, în special pentru gazul livrat de Gazprom.
Raportul APP relevă că 13,2 miliarde de lei sunt datorii curente, iar circa două miliarde de lei - sunt datorii pe termen lung.
Este adevărat că Moldovagaz are de recuperat creanţe de câteva miliarde de lei de la Termoelectrica, CET-Nord şi alte companii, dar acestea nu pot acoperi nici jumătate din suma datoriilor.
Pe locul doi în topul datornicilor este SA Termoelectrica (100% deţinută de stat), care la 31 decembrie 2018 avea de rambursat circa 3,75 miliarde de lei, din care 3,54 miliarde de lei sunt datorii pe termen lung. APP menţionează că în 2018, datoriile Termoelectrica au mai crescut cu încă 50 de milioane de lei.
Cu datorii de peste 3,43 miliarde de lei, datorită unei creşteri de aproape un miliard de lei, pe locul trei se regăseşte întreprinderea de stat Administratia de Stat a Drumurilor. Dar aici explicaţia este una logică. Toate creditele externe acordate de finanţatorii externi pentru reconstrucţia drumurilor, sunt puse pe seama acestei întreprinderi.
Misterul datoriilor de 1,8 miliarde lei ale vinăriei Cricova
Dacă e să dăm crezare unui tabel din raportul APP, apoi celebra cramă de la Cricova ar avea datorii de peste 2 miliarde de lei, doar că cifra de 1,87 miliarde lei, indicată drept credit bancar pe termen lung este eronată.
Cifra corectă a creditului bancar este 10 ori mai mică - de 184 milioane lei. Responsabili de la APP au promis să o corecteze, dar când o vor face nu au spus. Aşa că restanţele reale ale SA Cricova sunt de peste 350 milioane lei.
În schimb datoria de 1,43 miliarde lei a Moldtelecom este una reală. Partea bună este că în 2018, datoriile Moldtelecom s-au redus cu 177 milioane lei.
Întreprinderea Moldtranselectro, care a fost creată special pentru acumularea banilor şi plata restanţelor acumulate încă în anii 90 ai secolului XX de întreg sectorul energetic, are de returnat aproape 670 de milioane de lei.
Datoria Moldelectrica a urcat la peste 620 de milioane lei, iar cea a Căii Ferate a Moldovei a ajuns la circa 570 de milioane de lei.
Printre întreprinderile de stat şi companiile cu capital de stat ce au de rambursat datorii mai pot fi menţionate CET-Nord - cu circa 449 milioane lei; Posta Moldovei - peste 310 milioane lei, în creştere cu aproape 50 milioane lei; Energocom - 308 milioane lei; Institutul de Tehnica Agricola "Mecagro" - cu 292 milioane lei şi Furnizarea Energiei Electrice Nord - 175 milioane lei.
La Moldtelecom, datoriile curente depăşesc activele circulante
Agenţia constată că în rezultatul analizei situaţiilor financiare, la 4 societăţi comerciale (CET-Nord, Moldtelecom, Circul din Chişinău şi IT-Cafe) s-a constatat că la situaţia din 31 decembrie 2018 "datoriile curente depăşesc activele circulante, fapt care poate genera dificultăţi în activitatea agenţilor economici, dacă această situaţie rămîne neschimbată".
Potrivit APP, în acest caz urmează a fi întreprinse "măsuri ţintite spre diminuarea datoriilor curente, inclusiv prin reeşalonare, precum şi măsuri orientate spre impulsionarea activităţii societăţilor, încheiere de noi contracte, atragere de noi clienţi, ceea ce va aduce plus valoare activităţii societăţilor comerciale".
Conform datelor din Registrul patrimoniului public, ţinut de Agenţia Proprietăţii Publice, pe 1 ianuarie 2019, în administrarea APP se aflau 136 întreprinderi de stat şi 82 pachete de acţiuni ale statului în societăţi comerciale, iar în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale - 79 întreprinderi de stat şi 3 pachete de acţiuni ale statului în societăţi pe acţiuni.
