Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Mold-street: O nouă ameninţare pentru stabilitatea financiară! Creşterea creditelor de consum
La finele trimestrului I din acest an suma totală a creditelor bancare şi împrumuturilor de consum ale instituţiilor de microfinanţare din Moldova a ajuns la circa 9,3 miliarde de lei.
Aceasta reprezintă circa 29% din volumul total al creditelor din sectorul bancar din Moldova, constată experţii de la German Economic Team Moldova (GET Moldau) , citaţi de mold-street.com.
O ameninţare pentru stabilitatea financiară
Potrivit experţilor volumul împrumuturilor de consum de la bănci a crescut de la 2,7 miliarde lei în T2- 2014 la 4,2 miliarde lei în T1-2018, o creştere de 58%. În acelaşi timp, ponderea împrumuturilor de consum din totalul împrumuturilor s-a majorat de la 5,9% la 13,1%.
În acelaşi timp în ultimii ani se ateastă o creştere foarte mare a împrumuturilor acordate de instituţiile de microfinanţare - mai mult decât dublu în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2014 şi T1-2018: de la 2,4 miliarde la 5,1 miliarde de lei.
"Din păcate, nu au fost găsite date cu privire la rata împrumuturilor de consum ale acestor instituţii, dar se poate presupune că aceasta nu ar trebui să fie mai bună decât cea a împrumuturilor de consum bancare. Există mult mai puţine cerinţe pentru obţinerea unui împrumut de la o instituţie de microfinanţare, motiv pentru care mai mulţi consumatori cu istoric de credit rău vor solicita un astfel de credit, ceea ce ar trebui să ducă la o rată mai mare a creditelor neperformante", se arată în analiză.
În opinia experţilor germani, ponderea ridicată şi în creştere continuă a creditelor de consum în totalul de împrumuturi, în combinaţie cu un sistem netransparent de acordare a împrumuturilor de consum, ar putea constitui un factor ameninţător pentru stabilitatea financiară pe termen lung.
O ameninţare pentru stabilitatea financiară
Potrivit experţilor volumul împrumuturilor de consum de la bănci a crescut de la 2,7 miliarde lei în T2- 2014 la 4,2 miliarde lei în T1-2018, o creştere de 58%. În acelaşi timp, ponderea împrumuturilor de consum din totalul împrumuturilor s-a majorat de la 5,9% la 13,1%.
În acelaşi timp în ultimii ani se ateastă o creştere foarte mare a împrumuturilor acordate de instituţiile de microfinanţare - mai mult decât dublu în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2014 şi T1-2018: de la 2,4 miliarde la 5,1 miliarde de lei.
"Din păcate, nu au fost găsite date cu privire la rata împrumuturilor de consum ale acestor instituţii, dar se poate presupune că aceasta nu ar trebui să fie mai bună decât cea a împrumuturilor de consum bancare. Există mult mai puţine cerinţe pentru obţinerea unui împrumut de la o instituţie de microfinanţare, motiv pentru care mai mulţi consumatori cu istoric de credit rău vor solicita un astfel de credit, ceea ce ar trebui să ducă la o rată mai mare a creditelor neperformante", se arată în analiză.
În opinia experţilor germani, ponderea ridicată şi în creştere continuă a creditelor de consum în totalul de împrumuturi, în combinaţie cu un sistem netransparent de acordare a împrumuturilor de consum, ar putea constitui un factor ameninţător pentru stabilitatea financiară pe termen lung.
Pentru a preveni o astfel de evoluţie experţii cer implementarea unor măsuri. În acest sens ei menţionează Directiva UE 2008/48/CE, care ar trebui să mărească protecţia consumatorilor şi să creeze condiţii echitabile de concurenţă între membrii UE.
Această directivă a fost pusă în aplicare şi de către Republica Moldova. Cu toate acestea, analiza arată că între ţări mai există diferenţe.
"Acest lucru poate fi explicat prin faptul că unele ţări au pus în aplicare o reglementare mai strictă decât cea a directivei. Un exemplu bun este Germania, deoarece aceasta a pus în aplicare o reglementare a publicităţii creditelor de consum, care depăşeşte cu mult directiva", se arată în studiu.
Consumatorii nu sunt protejaţi
Potrivit experţilor în Germania, publicitatea se concentrează asupra dobânzii anuale efective DAE, fiind transparentă şi favorabilă consumatorilor.
"În Austria situaţia este diferită. DAE este adesea ascuns în text scris cu caractere mici - rezultatul unei reglementări mai puţin stricte. În Moldova, situaţia în publicitate este similară celei din Austria. În publicitate nu se pune accent pe DAE şi, prin urmare, acesta nu este utilizat în mod corespunzător. Situaţia necesită o îmbunătăţire. Consumatorii nu sunt protejaţi, deoarece este foarte dificil să compari ofertele dacă nu eşti un expert. Drept consecinţă, concurenţa nu este loială.
În Moldova am găsit şi câteva cazuri, care par a fi încălcări clare ale legii. Aceasta se referă nu doar la publicitate, ci şi în dialogul cu clienţii şi implică nu numai o reglementare relativ slabă, ci şi o supraveghere deficientă", se menţionează în studiu.
Se cer reglementări mai stricte
Autorii recomandă adoptarea unei reglementări mai stricte în ceea ce priveşte publicitatea creditelor de consum şi consideră oportună ajustarea nprmelor la anumite practici germane.
În special, ei sugerează următoarele cerinţe suplimentare: afişarea DAE cel puţin la fel de proeminent ca orice altă rată şi DAE trebuie să fie indicat imediat înainte sau după rata nominală a dobânzii.
Totodată ei susţin că pentru a facilita analiza încălcărilor, dispoziţiile generale ar putea fi formulate ca cele din Germania: orice comunicare de publicitate trebuie să fie corectă, clară şi să nu inducă în eroare; nu sunt premise formulări care să ducă la aşteptări greşite privind costurile creditului
"Desigur, o reglementare mai strictă poate rezolva doar o parte a problemei. Se pare că există şi o problemă de supraveghere. Întrebările importante în acest sens sunt : cine controlează punerea în aplicare, ce se întâmplă dacă creditorul nu respectă reglementările, cine verifică calcularea DAE, dispune Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei ca organism de supraveghere de capacitatea de acoperire a domeniului respectiv şi ce măsuri trebuie întreprinse pentru a o îmbunătăţi?, se întreabă autorii.
Această directivă a fost pusă în aplicare şi de către Republica Moldova. Cu toate acestea, analiza arată că între ţări mai există diferenţe.
"Acest lucru poate fi explicat prin faptul că unele ţări au pus în aplicare o reglementare mai strictă decât cea a directivei. Un exemplu bun este Germania, deoarece aceasta a pus în aplicare o reglementare a publicităţii creditelor de consum, care depăşeşte cu mult directiva", se arată în studiu.
Consumatorii nu sunt protejaţi
Potrivit experţilor în Germania, publicitatea se concentrează asupra dobânzii anuale efective DAE, fiind transparentă şi favorabilă consumatorilor.
"În Austria situaţia este diferită. DAE este adesea ascuns în text scris cu caractere mici - rezultatul unei reglementări mai puţin stricte. În Moldova, situaţia în publicitate este similară celei din Austria. În publicitate nu se pune accent pe DAE şi, prin urmare, acesta nu este utilizat în mod corespunzător. Situaţia necesită o îmbunătăţire. Consumatorii nu sunt protejaţi, deoarece este foarte dificil să compari ofertele dacă nu eşti un expert. Drept consecinţă, concurenţa nu este loială.
În Moldova am găsit şi câteva cazuri, care par a fi încălcări clare ale legii. Aceasta se referă nu doar la publicitate, ci şi în dialogul cu clienţii şi implică nu numai o reglementare relativ slabă, ci şi o supraveghere deficientă", se menţionează în studiu.
Se cer reglementări mai stricte
Autorii recomandă adoptarea unei reglementări mai stricte în ceea ce priveşte publicitatea creditelor de consum şi consideră oportună ajustarea nprmelor la anumite practici germane.
În special, ei sugerează următoarele cerinţe suplimentare: afişarea DAE cel puţin la fel de proeminent ca orice altă rată şi DAE trebuie să fie indicat imediat înainte sau după rata nominală a dobânzii.
Totodată ei susţin că pentru a facilita analiza încălcărilor, dispoziţiile generale ar putea fi formulate ca cele din Germania: orice comunicare de publicitate trebuie să fie corectă, clară şi să nu inducă în eroare; nu sunt premise formulări care să ducă la aşteptări greşite privind costurile creditului
"Desigur, o reglementare mai strictă poate rezolva doar o parte a problemei. Se pare că există şi o problemă de supraveghere. Întrebările importante în acest sens sunt : cine controlează punerea în aplicare, ce se întâmplă dacă creditorul nu respectă reglementările, cine verifică calcularea DAE, dispune Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei ca organism de supraveghere de capacitatea de acoperire a domeniului respectiv şi ce măsuri trebuie întreprinse pentru a o îmbunătăţi?, se întreabă autorii.
