Opinie: Amnistia capitalului subminează noua tranşă a FMI. Banii ar putea să vină doar în iunie-iulie 2019

Astfel următoarea tranşă de la Fond, pe care Chişinăul a contat în acest an, ar putea veni în iunie-iulie 2019, dacă luăm în considerare faptul că după alegerile parlamentare din 24 februarie, va mai dura formarea Guvernului, apoi evaluarea misiunii şi procedurile birocratice de la FMI, care durează 2-3 luni, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Vlad Bercu.

Autorităţile au avut de susţinut un examen serios în faţa misiunii Fondului Monetar Internaţional, care s-a aflat într-o  vizită la Chişinău din 13 septembrie până pe 20 septembrie. Aşadar, nu s-a discutat despre o nouă tranşă din FMI. Experţii Fondului s-au informat despre situaţia macroeconomică şi au purtat discuţii privind politica bugetar-fiscală, politica monetară şi alte politici relevante, în contextul programului existent susţinut de FMI prin mecanismele de finanţare ECF (Mecanismul extins de creditare) şi EFF (Mecanismul de finanţare extinsă).

În ultimele luni, Fondul Monetar Internaţional s-a arătat îngrijorat de unele decizii ale Guvernului şi a anunţat că va face o evaluare suplimentară a unor hotărâri. Este vorba de stimularea fiscală şi amnistia capitalului.

La 26 iulie, chiar în ziua în care Parlamentul vota modificările la Codul fiscal şi Legea privind declararea benevolă şi stimularea fiscală, Reprezentantul Permanent al FMI în Republica Moldova anunţa că „opinia preliminară a experţilor FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale şi măsuri de amnistie a capitalului, aprobat de curând, nu se aliniază la obiectivele programului susţinut de FMI. Măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală şi vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Experţii FMI analizează la moment implicaţiile pachetului de măsuri adoptat, în baza informaţiilor acumulate”.

”Autorităţile, probabil,  au trebuit să răspundă de ce a fost nevoie de o nouă amnistie fiscală după cea din 2007, care nu prea a excelat prin efecte majore. Şi chiar dacă declararea benevolă nu se referă la demnitari de diferit rang sau persoane implicate în devalizarea celor trei bănci falite (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) şi că se va face o verificare a veniturile declarate voluntar, oricum experţii vor avea întrebări la care vor dori să aibă răspunsuri. Şi nu doar pe această chestiune”, a precizat Vlad Bercu.

De rând cu FMI este îngrijorată şi Banca Mondială vizavi de pachetul recent aprobat care vizează stimularea fiscală şi amnistia de capital. Acestea pot submina angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a lupta împotriva corupţiei şi ar putea avea un impact negativ asupra respectării impozitelor, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor susţinut de Grupul Băncii Mondiale.

În concluzie Vlad Bercu, care-l citează pe şeful misiunii FMI la Chişinău, a spus că e necesar ca autorităţile să promoveze în continuare politici prudente şi să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. Este esenţial ca în perioada preelectorală autorităţile să se abţină de la cheltuielile bugetare neprevăzute.

Programul pe trei ani al autorităţilor moldoveneşti, susţinut de FMI, a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El este finanţat printr-un credit în valoare totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), sumă echivalentă cu circa 187 milioane de dolari SUA, din care  circa 115  milioane au fost deja alocate.