Opinie: Majorarea plafonului de garantare a depozitelor nu contribuie la sporirea încrederii în sistemul bancar din Republica Moldova
Sursa foto:Ziarul Financiar Vizualizari:

Opinie: Majorarea plafonului de garantare a depozitelor nu contribuie la sporirea încrederii în sistemul bancar din Republica Moldova

Anul 2018 a început cu o veste bună pentru deponenţi. Este vorba de amendamentul la legea privind garantarea depozitelor, care prevede majorarea  plafonului de la 6 mii de  lei la 20 mii de lei.

Înainte de modificarea legii,fondul de garantare a depozitelor era de circa 339 milioane de lei echivalent la 12% din totalul depozitelor garantate persoanelor fizice. Însă volumul fondului raportat la soldul total al depozitelor din sistemul bancar este sub 1%. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Ion Tornea.

La nivelul actual, chiar şi cu plafonul de 20 mii de lei de garantare a depozitelor, nu este suficient pentru a returna plasamentele persoanelor fizice din top trei cele mai mari bănci din Republica Moldova (Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank), deoarece rata de concentrare a depozitelor este foarte mare. Peste 65% din totalul economiilor sunt în cele trei bănci. Avem exemplul falimentului din 2015 al celor trei bănci devalizate, când fondul nu a fost suficient şi a fost nevoie de împrumuturi din partea statului.

Ion Tornea susţine că majorarea plafonului de garantare a depozitelor nu contribuie la sporirea încrederii în sistemul bancar din Republica Moldova şi la stimularea economiilor, în condiţiile în care resursele pe termen lung sunt necesare economiei. Ba mai mult, fondul de garantare a depozitelor nu este pilonul care ar anihila criza de imagine în care s-au pomenit băncile după furtul miliardului. Dovada este că populaţia îşi plasează economiile pe termen scurt.

Potrivit economistului, din cauza fricii de a plasa banii pe termen lung în bănci de foarte mulţi ani, se ratează oportunitatea de a canaliza banii migranţilor în sectoarele productive ale economiei (înfiinţarea de afaceri). În lipsa alternativei, banii ajung în consum, imobil sau în alte sectoare neproductive.

O altă carenţă, care se întrevede în siguranţa depozitelor este intenţia autorităţilor de a crea un fond de rezoluţie bancară care să fie la 3% din fondul de garantare a plasamentelor. ”Este insuficient şi nu va putea acoperi economiile persoanelor fizice nici măcar din băncile de mărime medie. Fondul de rezoluţie va lua bani din împrumuturi şi iarăşi cetăţenii vor suporta consecinţele falimentelor din sistemul bancar”.

În concluzie, Ion Tornea afirmă că după semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a-şi armoniza legislaţia la achiul comunitar care vizează şi garantarea depozitelor din sistemul bancar. Astfel, conform directivelor europene, Chişinăul ar trebui să majoreze fondul de garantare al depozitelor cu cel puţin 12 mii de euro anual. Însă acest lucru nu se întâmplă, iar cu cât autorităţile vor trage de timp cu atât sumele alocate şi presiunea pe sistemul bancar vor fi mai mari. 

Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Similare