Opinie: Noua - veche metodologie la produsele petroliere va spulbera din piaţă operatorii mici
Revenirea la vechea metodologie de stabilire a preţurilor la produsele petroliere de către operatori a rezolvat problema, dar nu în întregime. Cei care activează pe tot lanţul valoric (producţie, import şi comercializarea) vor avea câmp de manevră.
Ei îşi vor putea transfera profiturile în zona comerţului cu ridicata, iar comerţul cu amânuntul va rămâne plafonat. În acest sens, operatorii mici care activează doar pe lanţul cu amănuntul vor dispărea, susţine într-un podcast IDIS Viitorul, expertul energetic de la aceiaşi instituţie, Victor Parlicov.
Noua lege a produselor petroliere este o revenire la situaţia de până în 2016. Nu a făcut ANRE-ul modificarea din capul său. A fost schimbată legea că nu se va mai stabili preţul plafon dar se va stabili o marjă la profitabilitate.
Asta înseamnă ca după ce clasa politică a dat-o în bară în anul 2016 a revenit la vechea lege. A înţeles că stabilirea preţului plafon într-o piaţă concurenţială este o cale greşită şi nu un mecanism de reglementare. După ce s-a modificat legea şi s-a revenit la situaţia din anul 2016 este u pas în direcţia corectă, un pas spre liberalizarea pieţei, iar responsabilitatea pentru preţuri şi-o vor asuma operatorii. Dar asta nu este suficient. Ne amintim de ce în anul 2016 s-a schimbat legea - nu funcţiona mecanismul concurenţial. Aici este şi cheia insuccesului pe piaţa produselor petroliere. Consiliul Concurenţei nu şi-a făcut treaba, iar preţurile la panou erau practic aceleaşi la toţi operatorii. Consumatorul nu avea alegere. Existau toate semnele că era un acord anticoncurenţial între operatori. În cazul în care exista concurenţa la panou problema dispărea. Consiliul Concurenţei nu-şi făcea treaba şi deputaţii au decis transferarea responsabilităţilor pe umerii ANRE prin introducerea preţului plafon.
După revenirea la legea veche, Consiliul Concurenţei trebuie să intre pe această piaţă şi să vadă dacă operatorii nu stabilesc preţurile coordonat. Iar consumatorul trebuie să vadă corelaţia dintre piaţa internaţională şi preţurile de la panou.
La stabilirea preţurilor plafon consumatorii nu aveau capacitatea financiară să verifice din două în două săptămâni dacă ANRE a stabilit corect preţurile. Ba mai mult, au existat tot felul de show-uri care se făceau cu implicarea Ministerul Economiei care dădea în judecată ANRE şi suspenda preţurile. Acest lucru demonstra că sistemul a intrat în criză. Nici ministerul nici ANRE nu vroia să-şi asume responsabilitatea. Din anul 2016 când s-a modificat metodologia preţurile au fost relativ joase şi se simţeau confortabil la stabilirea preţurilor plafon. Evident din anul 2018 când preţurile pe piaţa internaţională au început să crească acest lucru trebuia să se reflecte la panou or, ANRE nu mai vroia să-şi asume responsabilitatea să majoreze preţurile la panou cu 1,50 lei. Respectiv au încercat să inventeze tot felul de tertipuri.
Gradul de concentrare pe piaţa produselor este mult mai mic decât pe cea a zahărului sau a uleiului care la fel sunt pieţe concurenţiale. Problema este că pe piaţa produselor petroliere s-a hotărât să se intervină cu preţurile plafon, dar pe celelalte pieţe preţurile plafon nu sunt stabilite. După modificarea legii în anul 2016 cât şi acuma preţurile la produsele petroliere se reglementau prin plafonarea marjei de profit pe segmentul angro şi cu amânuntul. Or, în prezent legea presupune plafonarea marjei de profit doar pe segmentul cu amănuntul. Acest lucru înseamnă că cei care activează pe tot lanţul valoric vor avea câmp de manevră. Ei îşi vor putea transfera profiturile în zona comerţului cu ridicata, iar comerţul cu amânuntul va fi plafonat. În acest sens operatorii mici care activează doar pe lanţul cu amănuntul vor dispărea.
