Opinie. Persoanele fizice sunt cele care au slavat băncile de la criza acordării împrumuturilor de după 2014
După criza bancară din anul 2014, băncile s-au pomenit în faţa unei cereri anemice pentru împrumuturi. Pe de o parte, depozitele au început să crească, iar pe de alta, volumul creditelor acordate a coborât sub nivelul de dinaintea crizei. În prezent, soldul total al împrumuturilor se cifrează la circa 32 miliarde de lei faţă de 48 miliarde de lei cât era înainte de 2014, a explicat jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” realizată în parteneriat cu Europa Liberă.
Reducerea creditării a avut loc pe fundalul regulilor mai stricte impuse de către Banca Naţională a Moldovei, dar şi ca urmare reglementărilor Basel III, care prevăd o diversificare mai largă a portofoliului de clienţi şi o gestionare calitativă a riscurilor.
”Astfel, după reducerea creditării, băncile s-au pomenit cu un volum mare de lichidităţi (majorarea soldului depozitelor) pe care nu aveau unde să le direcţioneze. În context, acestea au început să se orienteze spre persoanele fizice, care de altfel sunt şi cei mai buni platinici cu o rată a neperformantelor care depăşeşte 3%. Şi anume prin impulsionarea acordării creditelor de consum, dar şi a celor imobiliare prin intermediul Programului ”Prima Casă”. De exemplu, unele bănci acordă credite de consum de până la 100 mii de lei fără garanţii. Iar pentru împrumuturile imobiliare sunt acceptate şi persoanele care muncesc în străinătate. Condiţia este să aibă un contract de muncă şi un venit lunar care depăşeşte 900 de euro”, susţine Victor Ursu.
Ca urmare a impulsionării acordării împrumuturilor de consum şi a celor imobiliare persoanelor fizice la sfârşitul anului 2018, soldul creditelor acordate va fi unul pozitiv. Trendul va continua şi anul viitor, deoarece autorităţile au anunţat deja continuarea Programului ”Prima Casă”, dar şi pe fundalul stabilizării ratelor de dobândă. În luna noiembrie, rata medie a creditelor acordate persoanelor fizice a constituit 7,74%, iar persoanelor juridice – 9,03%.
Pentru anul 2018, estimările arată un avans de peste 25% a împrumuturilor acordate. Or, ca urmare a creşterii împrumuturilor printre riscurile potenţiale se numără totuşi creşterea nivelului de îndatorare al familiilor cu venituri mici, unde restituirea creditelor prezintă o anumită dificultate. Cele mai multe probleme apar la creditele de consum în cazul în care clientul îşi pierde locul de muncă sau se îmbolnăveşte. Datoriile cresc cel mai mult în rândul clienţilor cu venituri mari. Ba mai mult, restituirea creditelor poate deveni o problemă dacă preţul apartamentelor va creşte asta pe fundalul majorării împrumuturilor imobiliare acordate prin intermediul programului ”Prima Casă”.
Sursele de finanţare a creditelor bancare rămân a fi depozitele atrase de la persoanele fizice şi juridice. Acestea reprezintă circa 50% din totalul pasivelor. Însă problema esenţială rămâne maturitatea scurtă a depozitelor. Majoritatea dintre ele sunt constituite pentru şase şi 12 luni.
În concluzie, Victor Ursu susţine că persoanele fizice s-au dovedit a fi cele care au salvat băncile de la criza acordării împrumuturilor în care au intrat după anul 2014. Pe termen mediu, deocamdată aceasta este miza bancherilor.
