OPINIE: Previziuni pesimiste pentru economia Republicii Moldova. Viitorul guvern trebuie să aibă un plan „B”
Viitorul guvern, indiferent de ce culoare politică va fi, va trebui să aibă un plan „B„.Un plan anticriză. Pare a fi, la prima vedere, deplasată această afirmaţie, în condiţiile în care economia este în creştere, tot mai mult se exportă, dar şi intenţiile de investiţiile s-au înmulţit.
Membrii următorului Guvern, însă se vor confrunta cu două probleme majore, pe intern incertitudinea politică ce a cuprins ţara după alegerile parlamentare care s-ar putea agrava în cazul unor alegeri anticipate şi, pe de altă parte, intrarea economiei globale într-un „declin sincronizat”. Şi prognozele privind evoluţia economiei Republicii Moldova sunt mai pesimiste. Banca Mondială a redus prognoza creşterii PIB-ului Republicii Moldova de la 3,8% la 3,6%, iar FMI – de la 3,7 la 3,5%, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul economic, Vlad Bercu, care citează datele Băncii Mondiale.
Perioada de ascensiune economică înaltă a ajuns la final şi urmează reducerea ritmului de creştere. Ultimul raport al FMI constată că rata anuală de creştere în Republica Moldova în anii 2001-2010 a fost de 5,1 la sută, în ultimii zece ani de 4,6 la sută, iar pentru anii 2019-2021 se anticipează o creştere a PIB-ului de 3,5-3,8 la sută.
Tendinţele demografice nefavorabile, productivitatea scăzută şi vulnerabilitatea la şocurile externe reprezintă probleme majore pentru creşterea pe termen lung, sunt de părere experţii Băncii Mondiale. Ei mai adaugă că, problemele pe termen lung ale creşterii economice în Republica Moldova includ şi îmbătrânirea populaţiei, extinderea migraţiei nete şi un model de creştere nesustenabilă, caracterizat de consumul cauzat de remitenţe, precum şi de productivitatea scăzută.
Viitorul guvern va fi impus, probabil, să facă faţă unor şocuri externe. Până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economişti americani şi europeni. Reducerea „sincronizată” în din Europa, SUA, China şi alte ţări, prognozată de FMI, va avea un impact direct asupra economiei moldoveneşti. Reducerea importurilor şi investiţiilor este primul efect resimţit în cazul unei crize în principalele ţări-partenere.
În plus, incertitudinea politică şi interesele moştenite subminează agenda de reformă şi procesul de investiţii. Tărăgănarea formării unei majorităţi parlamentare şi, respectiv, a Guvernului va compromite acordul cu FMI şi finanţarea macro-financiară de 100 milioane dc euro din partea UE, agreată încă în iulie 2017, ambele finanţări fiind îngheţate în anul trecut. În plus, ar fi compromise termele de realizare a unor acţiuni prevăzute de Acordul de Asociere, mai ales în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.
Sunt scenarii care ar putea deveni realitate în cazul perpetuării incertitudinii politice şi unei crize economice la nivel mondial. Viitorul Guvern ar trebui să aibă în vedere şi un astfel de scenariu, pentru a evita situaţia din timpul crizei din 2008, când primele semne ale acesteia au fost neglijate, şi autorităţile au fost nevoite, eufemistic vorbind, să „stingă incendiul, nu să-l prevină”.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că singurul mod de a face faţă unei eventuale crize venite din exterior rămân aceleaşi, reformele structurale şi majorarea veniturilor. Există însă puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat. Şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.
