Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Opinie: R. Moldova ar fi înregistrat progrese mult mai mari, dacă ar fi folosit pe deplin avantajele comerciale ale DCFTA
În cei patru ani de semnare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a înregistrat progrese vădit pozitive, care au contribuit la dezvoltarea macroeconomică a ţării şi continuă să contribuie la o dezvoltare durabilă a ţării noastre. Totuşi, cifrele înregistrate la capitolul creşteri economice şi schimburi comerciale dintr UE şi R. Moldova puteau fi mult mai mari. De această părere este Octavian Calmîc, fostul ministrul al economiei şi actualul consilier pe domeniul economic al premierului, dar şi Adrian Lupuşor, director executiv al Expert-Grup.
Potrivit lui Calmîc, Republica Moldova ar fi putut înregistra progrese mai mari, dacă „folosea pe deplin avantajele comerciale ale acestui acord”.
„Mă refer la posibilitatea de a face comerţ cu produse de origine animalieră, care, până în prezent, cu excepţia mierei de albini şi a caviarului, pentru care avem un singur producător în partea de est a ţării, alte produse de origine animalieră nu sunt exportate”, explică consilierul şi fostul ministru al economiei.
Potrivit unui studiu, efectuat la etapa negocierilor semnării DCFTA, potenţialul maxim de export pe piaţa UE este de 85% din totalul de exporturi pe care le are R. Moldova, iar anul acesta avem cel mai înalt nivel – circa 70%, iar la importuri – circa 50%.
„Ne aşteptăm ca în anii următori, odată cu consolidaea capacităţilor instituţionale ale RM, odată cu adoptarea şi aplicarea legislaţiei europene, să obţinem dreptul de a exporta produse de origine animalieră. Vom începe cu ouă de pasăre, lapte praf sau carne refrigerată, ca ulterior să trecem la produse mai complexe”, mai spune Calmîc.
Potrivit lui Adrian Lupuşor, comparativ cu alte ţări, statisticile arată că, la capitolul economic al implementării acestui Acord, R. Moldova este mai activă decât Ucraina.
„Noi vedem, după patru ani, că DCFTA nu sunt doar 5 litere a unei abrevieri şi reprezintă exporturi reale, locuri de muncă, creştere economică, investiţii. Potrivit unui studiu lansat în această săptămână, fără DCFTA, exporturile R. Moldova spre UE aveau să fie cu circa 400 de milioane de dolari mai mici.
Avem o creştere a exporturilor, care într-adevăr putea fi şi mai mare, însă oricum este o creştere pozitivă. În această perioadă au avut loc o serie de şocuri negative, ne amintim şi criza bancară, seceta din 2015, am schimbat vreo 5 prim-miniştri, toţi aceşti factori au afectat negativ capacitatea R. Moldova de a implementa pe deplin prevederile Acordului”, explică directorul executiv al Expert-Grup.
Principalul beneficiar al DCFTA, spre uimirea celor de la Expert Grup, este sectorul agro-alimentar. Impactul net asupra sectorlui alimentar a fost de 10 milioane de dolari, o creştere mai mare decât cel al sectorului industrial, spre exemplu.
Din categoria produselor industriale, cele mai importante exporturi sunt produsele din categoria automotive. O mare parte din aceste exporturi merg în România, spune Lupuşor. De altfel, în România exortăm şi vinuri, seminţe de floarea soarelui, produse cerealiere.
Un alt sector important, la capitolul exporturi în UE, este cel de textile.
Potrivit eurodeputatului roman, Norica Nicolai, R. Moldova a învăţat sau trebuie să înveţe lecţia pe care a învăţat-o România mai puţin, şi anume, renegocierea unei serii de tarife, dar şi prezenţa R. Moldova în Uniunea Europeană.
„În materie economică şi de comerţ, toată lumea este bucuroasă cât cumpără produse de calitatea celor pe care dvs. le exportaţi la preţuri mici. Dar, aceste produse trebuie răsplătite financiar la preţul pe care îl merită, marea majoritate a produselor pe care le exportaţi sunt produse bio, care au nişte preţuri foarte mari în UE. Eu vă sfătuiesc ca atunci când vom avea momentul decisiv de aderare şi eu sper din tot sufletul ca lucrul ăsta să se întâmple, să fiţi foarte atenţi în maniera în care negociaţi prezenţa voastră în Uniune”, a intervenit prin telefon Norica Nicolai.
De menţionat că Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE şi Republica Moldova care urmăreşte o relaţie comercială preferenţială, bazată pe condiţii mutual avantajoase, acordând fiecărei din aceste părţi un acces mai bun pe piaţă, decât ce este oferit altor parteneri de comerţ.
Acordul de Liber Schimb urmăreşte eliminarea taxelor vamale de import (şi export, daca există) în comerţul produselor între aceste părţi. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerţul serviciilor şi un acces mai bun al companiilor pe pieţele respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relaţie cu partenerii săi comerciali, de obicei includ un număr de domenii, care depăşesc „comerţul” obişnuit.
„Mă refer la posibilitatea de a face comerţ cu produse de origine animalieră, care, până în prezent, cu excepţia mierei de albini şi a caviarului, pentru care avem un singur producător în partea de est a ţării, alte produse de origine animalieră nu sunt exportate”, explică consilierul şi fostul ministru al economiei.
Potrivit unui studiu, efectuat la etapa negocierilor semnării DCFTA, potenţialul maxim de export pe piaţa UE este de 85% din totalul de exporturi pe care le are R. Moldova, iar anul acesta avem cel mai înalt nivel – circa 70%, iar la importuri – circa 50%.
„Ne aşteptăm ca în anii următori, odată cu consolidaea capacităţilor instituţionale ale RM, odată cu adoptarea şi aplicarea legislaţiei europene, să obţinem dreptul de a exporta produse de origine animalieră. Vom începe cu ouă de pasăre, lapte praf sau carne refrigerată, ca ulterior să trecem la produse mai complexe”, mai spune Calmîc.
Potrivit lui Adrian Lupuşor, comparativ cu alte ţări, statisticile arată că, la capitolul economic al implementării acestui Acord, R. Moldova este mai activă decât Ucraina.
„Noi vedem, după patru ani, că DCFTA nu sunt doar 5 litere a unei abrevieri şi reprezintă exporturi reale, locuri de muncă, creştere economică, investiţii. Potrivit unui studiu lansat în această săptămână, fără DCFTA, exporturile R. Moldova spre UE aveau să fie cu circa 400 de milioane de dolari mai mici.
Avem o creştere a exporturilor, care într-adevăr putea fi şi mai mare, însă oricum este o creştere pozitivă. În această perioadă au avut loc o serie de şocuri negative, ne amintim şi criza bancară, seceta din 2015, am schimbat vreo 5 prim-miniştri, toţi aceşti factori au afectat negativ capacitatea R. Moldova de a implementa pe deplin prevederile Acordului”, explică directorul executiv al Expert-Grup.
Principalul beneficiar al DCFTA, spre uimirea celor de la Expert Grup, este sectorul agro-alimentar. Impactul net asupra sectorlui alimentar a fost de 10 milioane de dolari, o creştere mai mare decât cel al sectorului industrial, spre exemplu.
Din categoria produselor industriale, cele mai importante exporturi sunt produsele din categoria automotive. O mare parte din aceste exporturi merg în România, spune Lupuşor. De altfel, în România exortăm şi vinuri, seminţe de floarea soarelui, produse cerealiere.
Un alt sector important, la capitolul exporturi în UE, este cel de textile.
Potrivit eurodeputatului roman, Norica Nicolai, R. Moldova a învăţat sau trebuie să înveţe lecţia pe care a învăţat-o România mai puţin, şi anume, renegocierea unei serii de tarife, dar şi prezenţa R. Moldova în Uniunea Europeană.
„În materie economică şi de comerţ, toată lumea este bucuroasă cât cumpără produse de calitatea celor pe care dvs. le exportaţi la preţuri mici. Dar, aceste produse trebuie răsplătite financiar la preţul pe care îl merită, marea majoritate a produselor pe care le exportaţi sunt produse bio, care au nişte preţuri foarte mari în UE. Eu vă sfătuiesc ca atunci când vom avea momentul decisiv de aderare şi eu sper din tot sufletul ca lucrul ăsta să se întâmple, să fiţi foarte atenţi în maniera în care negociaţi prezenţa voastră în Uniune”, a intervenit prin telefon Norica Nicolai.
De menţionat că Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE şi Republica Moldova care urmăreşte o relaţie comercială preferenţială, bazată pe condiţii mutual avantajoase, acordând fiecărei din aceste părţi un acces mai bun pe piaţă, decât ce este oferit altor parteneri de comerţ.
Acordul de Liber Schimb urmăreşte eliminarea taxelor vamale de import (şi export, daca există) în comerţul produselor între aceste părţi. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în comerţul serviciilor şi un acces mai bun al companiilor pe pieţele respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relaţie cu partenerii săi comerciali, de obicei includ un număr de domenii, care depăşesc „comerţul” obişnuit.
