Opinie: Verificările instituţiilor de stat creează obstacole în activitatea businessului
Din anul 2013, principiile şi procedurile de organizare şi efectuare a controlului de stat asupra companiilor au fost unificate într-un singur act legislativ, obligatoriu pentru toate autorităţile/instituţiile publice. Însă oamenii de afaceri notează multiple probleme şi abuzuri în procesul de desfăşurare a controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS Viitorul Viorel Pârvan.
Companiile din Republica Moldova percep controalele cu scopul de sancţionare, iar prin frecvenţa şi modul de desfăşurare, verificările creează obstacole în activitatea businessului. 45,4% din agenţii economici sunt de părere că verificările instituţiilor de stat generează corupţia. Numărul oamenilor de afaceri care au avut parte de controale în ultimii 3 ani este foarte mare - aproape 80% din cei intervievaţi de IDIS ”Viitorul”. Circa 1/3 din aceste companii controlate au spus că în ultimii 3 ani au avut peste 10 controale.
”Cifrele sunt alarmante în contextul în care în perioada 1 aprilie – 30 septembrie 2016 a fost instituit moratoriul asupra controalelor de stat planificate sau inopinate. Au fost admise doar unele verificări, precum cele în situaţii excepţionale, cele din domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice, domeniul respectării normelor antiincendiare”, a spus Viorel Pârvan.
Marea majoritate a controalelor au fost controale inopinate. Unele companii au avut mai mult de cinci controale inopinate în ultimii trei ani.
Aceste tipuri de verificări din start sunt considerate cu ”riscuri” pentru mediul de afaceri, întrucât sunt iniţiate în rezultatul unei petiţii (pot fi chiar şi a concurenţilor de afaceri sau altor persoane neoneste), de multe ori nu sunt argumentate temeinic şi nu necesită notificarea în prealabil a agentului economic.
Doar 15% din companii au afirmat că au contestat procesul-verbal de control. Majoritatea din oamenii de afaceri afirmă că nu are sens să conteşti actul emis de organul care a realizat controlul. În cazul în care actul de verificare şi constatările sunt neîntemeiate, agentul economic preferă să nu lupte pe căi legale şi să demonstreze ilegalitatea actului. El consideră oportun şi mai puţin costisitor (bani, timp, personal, moral) să recurgă la mijloace neoficiale de ”soluţionare” a cazului.
Pentru soluţionarea problemei, Viorel Pârvan recomandă:
1. Fortificarea caracterul consultativ şi preventiv al controlului, prin elaborarea unei legi potrivit căreia prima vizită de control efectuată de autorităţile publice să fie una informativă.
2. Controalele inopinate efectuate de Inspectoratul de Stat al Muncii şi Agenţia Naţională pentru Siguranţă Alimentelor trebuie să fie supravegheate cu atenţie de către Cancelaria de Stat şi în cazul depistării presupuselor abuzuri, ilegalităţi sau încălcări trebuie să fie sesizate organele abilitate.
3. Controlul efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat trebuie să fie supus principiilor fundamentale, normelor şi cerinţelor generale.
