PIB a înregistrat o creştere de 1,8% în primul trimestru 2021
Conform datelor statistice publicate de Biroul Naţional de Statistică, economia naţională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei şi a înregistrat o creştere reală de 1,8%. Relansarea activităţii investiţionale, a consumului intern şi a activităţii economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanţi care au favorizat această creştere.
Pe categorii de resurse, influenţa pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimţită cel mai mult: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+0,7% contribuţie la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuţie la PIB), informaţii şi comunicaţii (+0,4% contribuţie la PIB), tranzacţii imobiliare (+0,4% contribuţie la PIB), construcţii (+0,4% contribuţie la PIB), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,3% contribuţie la PIB) etc.
Evoluţia pozitivă a comerţului interior cu amănuntul şi a comerţului cu servicii prestate populaţiei, indică o îmbunătăţire a cererii din partea populaţiei, generând o creştere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).
Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 şi a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii sectorului industrial, precum şi, în aceeaşi măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria uşoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, maşini, utilaje şi echipamente etc.
Activitatea de construcţii continuă evoluţia pozitivă. Creşterea de 5,5% s-a datorat majorării cu 13,5% a volumului de lucrări de construcţii noi şi cu 18,6% a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcţii în clădiri rezidenţiale cu 16,6% şi a lucrărilor de construcţii inginereşti cu 15,7%.
Sectorul IT a marcat o creştere de 6,5% în primul trimestru. Această evoluţie se datorează, în mare parte, relansării cererii pentru serviciile IT şi serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenţii parcului virtual „Moldova IT Park” etc.
Majorarea consumului intern şi a importurilor au determinat încasări mai mari din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii la Bugetul public naţional şi, prin urmare, creşterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.
Pe partea cererii, creşterea PIB a fost impulsionată de activitatea investiţională şi de consumul populaţiei. Sporirea cererii interne a favorizat creşterea importurilor de bunuri şi servicii cu 7,1% (în termeni reali), în timp ce exporturile au fost în diminuare cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influenţă negativă şi a sustras 8,2% din creşterea PIB.
Evoluţia pozitivă a activităţii investiţionale a fost determinată de un şir de factori, printre care îmbunătăţirea condiţiilor de creditare a economiei, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public şi transport medical asistat de urgenţă. În acest sens, formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% şi a contribuit cu 2,9% la PIB.
După descreşterile continue din anul precedent, consumul populaţiei revine treptat pe o traiectorie pozitivă (+2,8% creştere şi +2,4% contribuţie la PIB), ca rezultat al creşterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum şi a îmbunătăţirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei şi în perspectivele de creştere economică în urma atenuării consecinţelor pandemiei.
