Priorităţile BNM în supravegherea bancară pentru anul 2022

În aceste circumstanţe, pentru asigurarea stabilităţii sectorului bancar, BNM a definit priorităţile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri şi vulnerabilităţi, ca urmare a analizei activităţii băncilor şi a evoluţiei pandemiei, dar şi ţinând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face faţă provocărilor la care este expus în permanenţă, scrie Bizlaw.md.

Astfel, potrivit BNM, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

1. Riscul de credit
2. Guvernanţa internă, managementul riscului şi procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)
3. Procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP)
4. Riscul asociat tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)
5. Combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
6. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăţi

I. Riscul de credit

Potrivit BNM, riscul de credit, în contextul pandemiei de COVID-19, rămâne a fi în continuare un domeniu de interes al procesului de supraveghere, întrucât pandemia încă nu s-a sfârşit, iar calitatea portofoliului de credite are un impact direct asupra capitalului băncilor.

Identificarea, măsurarea şi monitorizarea riscului de credit şi a expunerilor în stare de nerambursare, precum şi recuperarea acestora este esenţială în cadrul procesului de supraveghere şi în determinarea nivelului real al riscului de credit în sistemul bancar.

Supraveghetorii vor continua să evalueze practicile de creditare ale băncilor, pentru a se asigura că acestea continuă a fi solide şi conforme cu reglementările în vigoare şi cu profilul de risc, iar riscurile sunt identificate şi gestionate adecvat.

Analizând rezultatele financiare preliminare ale sectorului bancar, BNM a constatat că pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, acesta a înregistrat o dinamică pozitivă.

Astfel, pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, portofoliul de credite s-a majorat cu  9 136,9 mil. lei (20,0 la sută) până la  54 786,1 mil. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a fost deţinută de ,,Credite şi avansuri”, 46,5  la sută.

Creşterea portofoliului de credite pe sectorul bancar pe parcursul celor 11 luni ale anului 2021 se datorează, în mare parte, potrivit BNM, creşterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea/construcţia imobilului cu 40,9  la sută şi al creditelor de consum cu 37,9 la sută.

Actualmente, calitatea acestora este favorabilă. Creditele pentru procurarea/construcţia imobilului şi creditele de consum clasificate în categorii neperformante deţin ponderi mici în totalul creditelor acordate în ramurile respective, constituind 2,8 la sută şi respectiv 5,5 la sută.

Indicatorul calităţii portofoliului de credite a înregistrat o îmbunătăţire comparativ cu finele anului precedent, urmare ritmului de creştere mai mare a portofoliului de credite faţă de creşterea creditelor neperformante. Astfel, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 6,3  la sută, fiind în micşorare cu 1,0 p.p. faţă de finele anului precedent.

Evoluţia creditelor acordate persoanelor fizice va fi monitorizată în cadrul supravegherii continue pe parcursul anului 2022. Totodată, riscul de credit rămâne a fi un aspect important supus evaluării în cadrul controalelor  pe teren, cu o atenţie aparte pentru ramurile sus-menţionate, prin evaluarea procedurilor de acordare şi monitorizare şi evoluţia creditelor în raport cu apetitul la risc al băncilor şi recuperarea acestora, mai ales în cazul creditelor de consum care, în mare parte, sunt acordate fără garanţii materiale.

II. Guvernanţa internă, managementul riscului şi procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

În 2021, BNM a acordat o atenţie deosebită evaluării adecvării funcţiilor de control intern în bănci, şi anume practicilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce priveşte identificarea, măsurarea anticipativă şi diminuarea riscurilor în timp util, existenţa unei structuri organizatorice transparente cu linii clare de raportare şi o cultură corporativă adecvată, segregarea responsabilităţilor şi independenţa funcţiilor de control etc. Drept urmare, au fost emise măsuri şi recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului de control intern. Astfel, pe parcursul anului 2022, Banca Naţională va continua evaluarea adecvării cadrului de control intern, în special prin evaluarea acţiunilor întreprinse de bănci urmare recomandărilor formulate în cadrul controalelor efectuate, prin prisma conformării cadrului legal şi cerinţelor de supraveghere, asigurării controlului corespunzător al riscurilor şi existenţa unui proces independent şi eficient de luare a deciziilor.

De asemenea, BNM va continua evaluarea procesului intern privind adecvarea capitalului la riscuri (ICAAP). În cadrul analizei procesului ICAAP se va monitoriza suficienţa capitalului şi planificarea acestuia, identificarea corectă a riscurilor semnificative la care sunt expuse băncile.

III. Procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP)

O altă prioritate derivă din modificările operate în Regulamentul privind cadrul de administrare a activităţii băncilor şi anume, introducerea procesului de evaluare şi adecvare a lichidităţii interne (ILAAP) prin verificarea calităţii procesului de evaluare a adecvării lichidităţii în cadrul procesului SREP realizat de Banca Naţională. Astfel, BNM va evalua soliditatea, eficacitatea şi caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate şi de finanţare aferentă băncilor. Scopul acestui proces e să asigure că banca deţine un cadru de administrare riguros conceput pentru administrarea riscului de lichiditate, inclusiv a unui proces pentru identificarea, administrarea şi monitorizarea riscurilor de lichiditate şi de finanţare. Prima raportare către BNM va fi efectuată pe 31.05.2022 la situaţia din 31.12.2021.

IV. Riscul asociat tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)

În contextul ameninţărilor cibernetice din ce în ce mai persistente şi mai complexe, riscul cibernetic devine unul proeminent în cadrul băncilor, poate genera pierderi semnificative şi poate afecta reputaţia băncilor.

Ţinând cont de aceasta şi de noile ameninţări în domeniul cibernetic, în anul 2022, BNM va evalua situaţia în domeniul TIC la băncile licenţiate pentru a determina conformarea acestora cu Regulamentul privind cerinţele minime pentru Sistemele Informaţionale şi de Comunicare ale băncilor şi va pune accent în mod special pe: verificarea utilizării sistemelor de operare ce dispun de suport din partea furnizorilor, efectuarea testelor complexe de continuitate care să asigure continuitatea activităţii băncii în cazul unor situaţii neprevăzute, efectuarea testelor de penetrare care să demonstreze capacitatea băncilor de a face faţă atacurilor cibernetice.

De asemenea, în baza unui set complex de controale şi evaluări va fi efectuată supravegherea off-site în domeniul TIC, ce va permite evaluarea riscurilor TIC la care se expun băncile licenţiate.

V. Combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

BNM menţionează că în 2022 va continua procesele de consolidare a capacităţii sale operaţionale pe linia supravegherii entităţilor raportoare care intră în aria sa de responsabilitate.

Astfel, urmare a ajustării procedurilor şi metodologiilor utilizate, BNM se va axa pe implementarea metodologiei ratingului de risc în procesul de supraveghere, care va conduce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii şi eficienţei acestuia. Se va urmări asigurarea unui cadru adecvat pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere, în principal off-site, fundamentate în funcţie de riscurile specifice transferării semnificative a activităţilor în mediul online, de riscurile de eludare a sancţiunilor internaţionale, dar şi din perspectiva riscurilor care derivă din activităţile care implică frecvent numerar în proporţii considerabile sau a operaţiunilor de transferuri externe cu risc ridicat.

În vederea îmbunătăţirii fluxului de informaţii dintre autoritatea de supraveghere şi entităţile supravegheate, consolidării şi creşterii gradului de conştientizare privind riscurile şi ameninţările asociate domeniului, va fi asigurată desfăşurarea sesiunilor informative cu specialiştii din cadrul entităţilor raportoare.

VI. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăţi

Activitatea de supraveghere a sistemelor de plăţi şi serviciilor de plată în anul 2022 se va axa pe analiza şi evaluarea serviciilor şi produselor inovative oferite de prestatorii de servicii de plată, precum şi a măsurilor întreprinse de aceştia în vederea sporirii încrederii utilizatorilor în serviciile şi instrumentele de plată.

Pe parcursul anului 2022, Banca Naţională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcţionării sistemelor de plăţi, concentrându-şi eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacţiunii prestatorilor de servicii de plată cu entităţile terţe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licenţiaţi în străinătate etc.); verificarea respectării obligaţiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situaţiilor neprevăzute, a operaţiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora şi a sistemelor automatizate de deservire la distanţă; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată iniţiate în mod electronic de către clienţi, precum şi conformarea cu limitele tarifelor stabilite de BNM; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor şi serviciilor noi; examinarea şi soluţionarea reclamaţiilor aferente utilizării serviciilor şi instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condiţiilor de transparenţă şi informare a clienţilor, respectarea obligaţiilor asumate de prestatori în raport cu aceştia.

Banca Naţională a menţionat că va asigura implementarea tuturor acţiunilor în vederea îndeplinirii priorităţilor supravegherii bancare din contul bugetului propriu.