Republica Moldova scapă printre degete 1,2 miliarde de USD anual. Companiile de stat participanţi activi la proces
Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în şi din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde USD, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari faţă de estimările făcute. Aceşti bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea ţării, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă care face referire la raportul Global Financial Integrity.
Pe parcursul a 20 de ani în şi din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde USD Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, fiinţe umane şi miliardul furat din sistemul bancar.
Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.
”Jumătate din suma de 1,2 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane USD anual. Toţi aceşti bani ajung în economia tenebră a ţării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde USD. Aceşti bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcţionarii publici care nu observă anumite tranzacţii”, susţine Ioniţă.
În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menţionăm că aceşti bani intraţi ilicit în ţară au fost investiţi în bunuri şi proprietăţi, deţinătorii cărora nu au o justificare legală de provenienţă. Estimăm că astfel de proprietăţi cu statut dubios de provenienţă a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD.
A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din ţară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoşi din ţară 350 – 400 milioane USD. Aceşti bani pleacă şi se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în ţară sub formă de ”investiţii străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi şi companiile de stat şi în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar şi delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpuşă din zonele offshore, care umflă preţul şi astfel sunt sustraşi ilegal banii din ţară. Dacă un bun costă 1 milion USD şi este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste şi 3 milioane USD. Diferenţa de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal” a explicat economistul.
O a treia schemă prin care ies din ţară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin preţurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD şi-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferenţa rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară se face prin exporturile la suprapreţ prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD/anual. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producţiei este greu de estimat. De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în ţară. Marfa la un preţ supraexagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preţ normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce ”legal” prin tranzacţii de vânzare-cumpărarea banii din offshore. Aceşti bani pot proveni atât de la ”otkaturi” pentru anumite servicii, cât şi de la suprapreţurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduşi aparent legal banii din exterior destinaţi finanţării diverselor partide politice.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniţă susţine că banii proveniţi din corupţie intră nestingherit în ţară şi sunt folosiţi pentru finanţarea partidelor.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la acelaşi nivel cu statul insular Fiji şi cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federaţia Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).
”Autorităţile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri şi proprietăţi cu statut incert în interiorul ţării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniţă.
