Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Retrospectiva econoimcă. Anul 2020 a fost zdruncinat de un şir de evenimente care au produs mişcări tectonice în economia Republicii Moldova
Anul economic 2020 a fost zdruncinat puternic de un şir de evenimente care au produs mişcări tectonice accentuate în economia Republicii Moldova. Seceta prelungită din agricultură, dar şi pandemia provocată de COVID-19, care a luat pe nepregătite Republica Moldova, au atras după sine un şir de efecte care ne-au împovărat şi mai mult. Astfel, toate cumulate, au făcut ca economia Republicii Moldova să devină şi mai fragiă.
2020, încă de la începutul sau nu a fost un an bun. Până la declanşarea pandemiei provocate de COVID-19, economia Republicii Moldova se clătina. Potrivit experţilor, în lunile ianuarie şi februarie, ritmul creşterii economice în Republica Moldova începuse să încetinească, deficitul bugetar fiind deja planificat în creştere, iar unii indicatori macroeconomici înregistrau o scădere. Totuşi, de departe, cel mai mare şoc pentru economia Republicii Moldova din acest an, a fost pandemia provocată de COVID-19.
„Bineînţeles suntem afectaţi şi economic şi din punct de vedere a sănătăţii publice”, a ION CHICU, ex-premier.
În ciuda optimismului afişat în repetate rânduri de fosta guvernare, experţii economici spun că pandemia a luat pe nepregătite Republica Moldova. Astfel, măsurile impuse de carantină au oprit comerţul şi producţia industrială, condiţionând reducerea sau chiar sistarea activităţilor economice din ţară. Acest lucru a făcut ca îngrijorarea şi disperarea în rândurile antreprenorilor să creasca.
Aproape 70 la sută dintre aceştia au declarat în cadrul unui sondaj realizat în luna august că au pierderi mari. Jumătatea din ei au spus că le este greu să asigure salarii angajaţilor în lipsa clienţilor. Criza economică este fară precedent, spun antreprenorii, iar impactul recesiunii se resimte în special asupra IMM-urilor. Cele mai mari pierderi sunt în sectorul de producţie, HoReCa şi Industria Uşoară.
„La nivel de firme, pandemia a afectat şi mai mult acesul la pieţe de desfacere, la furnizori şi la capital, băncile au devenit şi mai riticente să ofere credite, cele mai vulnerabile au devenit întreprinderele mici şi mijlocii”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, expert economic.
Deşi autorităţile au introdus un şir de măsuri de susţinere a antreprenorilor, acestea s-au dovedit a fi insuficiente, spun agenţii economici. Afectată de criză este şi Maria Angheluş, care are o fabrică de confecţii textile în satul Măcăreşti, Ungheni.
„Foarte mult ne-a afectat criza. Ne descurcăm cu greu”, a spus MARIA ANGHELUŞ, proprietar, fabrică de confecţii.
Criza pandemică a afectat dur nu doar sectorul privat, dar şi companiile de stat. Aproape 90% dintre acestea raportează scăderi de venituri, iar în consecinţă, şi creşteri ale ratei de îndatorare.
Astfel, numeroasele incertitudini din acest an, au împins autorităţile să rectifice bugetul de stat pentru anul 2020 în repetate rânduri. După ultima rectificare, veniturile bugetului de stat pentru 2020 au fost de 37,2 miliarde de lei, cheltuielile - 53,2 miliarde de lei, iar deficitul - 15,9 miliarde de lei.
„Recuperarea Republicii Moldova va fi mai lentă decât s-a anticipat”, a spus MARCEL CHISTRUGA, economist, Banca Mondială.
Criza anului 2020, a venit în mod curios şi cu câteva fenomene impredictibile, cum ar fi, de exemplu, creşterea sumei remitenţelor. Fenomenul se explică prin faptul că, din cauza restricţiilor de călătorie, basarabenii nu au mai putut trimite bani acasă prin intermediul rudelor sau a şoferilor de microbuz, aşa că au apelat la sursele oficiale.
„Pentru primele 10 luni noi avem 1 milrd 200 de milioane, ceea ce constituie suma pentru anul trecut. Dar până la sfârşitul anului suma lor este estimată o depăşire cu cel puţin 15 la sută faţă de anul trecut”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Surprinzător, criza a condiţionat şi o scădere a ratei şomajului, asta în timp ce în ţările europene aceasta a crescut de cel puţin două ori. Şi nu pentru că Republica Moldova ar fi atât de prosperă. Explicaţia experţilor e simplă - cei rămaşi fără un loc de muncă nu au mai stat la mila statului, alegând să plece în ţările europene pentru a munci.
„Şomajul a scăzut în perioada acesta, în pofida crizei. Şomajul înregistrat potrivit sondajelor care le face Biroul Naţional de Statistică a scăzut de la 4%, pentru trimestrul III al anului trecut, la 3,4% anul acesta”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Pe lângă criza pandemică, în 2020, Republica Moldova a fost afectată şi de o secetă severă. Suprapunerea acestor două crize, va genera o scădere cu până la 7,5% a economiei naţionale, ceea ce va duce la o recesiune mai mare şi decât cea din anul 2009, prognozează experţii.
„ În primul rând spaţiul fiscal s-a limitat, dificitul bugetar este prognozat să fie între 8 şi 10 % din PIB, fiind un nivel record pentru ţară, limitând şi spaţiul de manevră a Guvernului în cadrul acestor constrângeri fiscale”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, expert economic.
Anul 2020 a venit cu mişcări importante şi pe segmentul sectorului financiar-bancar. În pandemie, experţii economici susţin că am atins o maximă istorică a surplusului de lichidităţi din sistemul bancar, nivelul acestora atingând cifra de 29,4 miliarde de lei.
„Noi practic numai am început să ieşim din groapa în care am căzut în 2014 şi acum ne-am dus în jos. Şi se primeşte că surplusul de bani este 29,4 miliarde de lei. Aceşti bani care stau în plus ei sunt o problemă pentru noi. Banca Naţională este nevoită să îngheţe banii aceştia. Banca Naţională plăteşte vre-o 700 de milioane de lei dobîndă pentru banii pe care noi nu îi putem folosi. Deci e o economie bolnavă”, a spus VEACESLAV IONIŢĂ, expert în politici economice.
În anul 2020, autorităţile de la Chişinău nu au reuşit să semneze nici noul program cu FMI, în valoare de 558 de milioane de dolari. Iar asta pentru că, potrivit fostului premeir, Ion Chicu, Republica Moldova nu a reuşit să îndeplinească 2 din cele şase condiţii impuse de Fondul Monetar. Una dintre ele ţine de modificarea legislaţiei privind consolidarea independenţei Băncii Naţionale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu a declarat că un nou acordul cu FMI am putea avea la începutul anului 2021.
„Cred că ar fi posibil cu condiţia că se duc până la capăt toate acţiunile agreate cu fondul. De fapt, a rămas doar una şi anume numirea tuturor viceguvernatorilor”, a spus OCTAVIAN ARMAŞU, guvernator BNM.
În acest an, Republica Moldova urma să contracteze şi controversatul credit rusesc, în valoare de 200 de milioane de euro. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat.
„Curtea Constituţională a decis altfel decât se aştepta la momentul respectiv. Lucrul acesta este important pentru că dă o speranţă şi asupra independenţei sectorului economic”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Un alt eveniment important pentru economia ţării, dar pe care pandemia l-a pus în umbră, este şi inaugurarea, de Ziua Independenţei, a gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.
„Nu era posibil lansarea unui asemenea proiect dacă nu era implicarea plenară a părţii române. Vom lansa o inaugurare oficială poate după pandemie”, A SPUS ION CHICU, ex-premier.
Acest an a mai venit însă şi cu veşti mai bune. După ani de tergiversări, întreprinderea de stat Moldelectrica a lansat, la sfârşitul lunii iunie, 2020, licitaţia pentru construcţia liniei electrice de tensiune înaltă Chişinău-Vulcăneşti. Valoarea proiectului este de aproximativ 260 de milioane de euro.
„Să majorăm creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova care este un fundament pentru investiţii sănătoase în economie”, A SPUS SERGIU GAIBU, expert economic.
Anul 2020 a fost marcat şi de alegeri prezidenţiale care şi-au spus cuvântul asupra situaţiei din ţară. Sfârşitul de an a fost marcat şi de o serie de modificări controversate la politica bugetar-fiscală pentru anul 2021. Între acestea, majorarea TVA-ului în agricultură, plafonarea taxelor locale sau impozitarea cu 3 la sută a dobânzilor bancare.
Totodată, în ultima şedinţă a Legislativului de la Chişinău care a durat până la miezul nopţii, coaliţia tacită PSRM-ŞOR a votat o serie de legi care au semănat multă nemulţumire în rândul mai multor deputaţi şi a societăţii civile şi care, potrivit experţilor, pun în pericol economia Republicii Moldova. Între acestea, abrogarea legii miliardului sau micşorarea vârstei de pensionare.
SINCRON VEACESLAV IONIŢĂ, expert în politici economice
Subiect pe 17.12,
Multe dintre propuneri de modificare au fost contestate la Curtea Constituţională. De menţionat că nici în acest an nu s-a făcut lumină în dosarul furtului miliardului, dar nici asupra modului privind concesionarea aeroportului.
„Bineînţeles suntem afectaţi şi economic şi din punct de vedere a sănătăţii publice”, a ION CHICU, ex-premier.
În ciuda optimismului afişat în repetate rânduri de fosta guvernare, experţii economici spun că pandemia a luat pe nepregătite Republica Moldova. Astfel, măsurile impuse de carantină au oprit comerţul şi producţia industrială, condiţionând reducerea sau chiar sistarea activităţilor economice din ţară. Acest lucru a făcut ca îngrijorarea şi disperarea în rândurile antreprenorilor să creasca.
Aproape 70 la sută dintre aceştia au declarat în cadrul unui sondaj realizat în luna august că au pierderi mari. Jumătatea din ei au spus că le este greu să asigure salarii angajaţilor în lipsa clienţilor. Criza economică este fară precedent, spun antreprenorii, iar impactul recesiunii se resimte în special asupra IMM-urilor. Cele mai mari pierderi sunt în sectorul de producţie, HoReCa şi Industria Uşoară.
„La nivel de firme, pandemia a afectat şi mai mult acesul la pieţe de desfacere, la furnizori şi la capital, băncile au devenit şi mai riticente să ofere credite, cele mai vulnerabile au devenit întreprinderele mici şi mijlocii”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, expert economic.
Deşi autorităţile au introdus un şir de măsuri de susţinere a antreprenorilor, acestea s-au dovedit a fi insuficiente, spun agenţii economici. Afectată de criză este şi Maria Angheluş, care are o fabrică de confecţii textile în satul Măcăreşti, Ungheni.
„Foarte mult ne-a afectat criza. Ne descurcăm cu greu”, a spus MARIA ANGHELUŞ, proprietar, fabrică de confecţii.
Criza pandemică a afectat dur nu doar sectorul privat, dar şi companiile de stat. Aproape 90% dintre acestea raportează scăderi de venituri, iar în consecinţă, şi creşteri ale ratei de îndatorare.
Astfel, numeroasele incertitudini din acest an, au împins autorităţile să rectifice bugetul de stat pentru anul 2020 în repetate rânduri. După ultima rectificare, veniturile bugetului de stat pentru 2020 au fost de 37,2 miliarde de lei, cheltuielile - 53,2 miliarde de lei, iar deficitul - 15,9 miliarde de lei.
„Recuperarea Republicii Moldova va fi mai lentă decât s-a anticipat”, a spus MARCEL CHISTRUGA, economist, Banca Mondială.
Criza anului 2020, a venit în mod curios şi cu câteva fenomene impredictibile, cum ar fi, de exemplu, creşterea sumei remitenţelor. Fenomenul se explică prin faptul că, din cauza restricţiilor de călătorie, basarabenii nu au mai putut trimite bani acasă prin intermediul rudelor sau a şoferilor de microbuz, aşa că au apelat la sursele oficiale.
„Pentru primele 10 luni noi avem 1 milrd 200 de milioane, ceea ce constituie suma pentru anul trecut. Dar până la sfârşitul anului suma lor este estimată o depăşire cu cel puţin 15 la sută faţă de anul trecut”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Surprinzător, criza a condiţionat şi o scădere a ratei şomajului, asta în timp ce în ţările europene aceasta a crescut de cel puţin două ori. Şi nu pentru că Republica Moldova ar fi atât de prosperă. Explicaţia experţilor e simplă - cei rămaşi fără un loc de muncă nu au mai stat la mila statului, alegând să plece în ţările europene pentru a munci.
„Şomajul a scăzut în perioada acesta, în pofida crizei. Şomajul înregistrat potrivit sondajelor care le face Biroul Naţional de Statistică a scăzut de la 4%, pentru trimestrul III al anului trecut, la 3,4% anul acesta”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Pe lângă criza pandemică, în 2020, Republica Moldova a fost afectată şi de o secetă severă. Suprapunerea acestor două crize, va genera o scădere cu până la 7,5% a economiei naţionale, ceea ce va duce la o recesiune mai mare şi decât cea din anul 2009, prognozează experţii.
„ În primul rând spaţiul fiscal s-a limitat, dificitul bugetar este prognozat să fie între 8 şi 10 % din PIB, fiind un nivel record pentru ţară, limitând şi spaţiul de manevră a Guvernului în cadrul acestor constrângeri fiscale”, a spus ADRIAN LUPUŞOR, expert economic.
Anul 2020 a venit cu mişcări importante şi pe segmentul sectorului financiar-bancar. În pandemie, experţii economici susţin că am atins o maximă istorică a surplusului de lichidităţi din sistemul bancar, nivelul acestora atingând cifra de 29,4 miliarde de lei.
„Noi practic numai am început să ieşim din groapa în care am căzut în 2014 şi acum ne-am dus în jos. Şi se primeşte că surplusul de bani este 29,4 miliarde de lei. Aceşti bani care stau în plus ei sunt o problemă pentru noi. Banca Naţională este nevoită să îngheţe banii aceştia. Banca Naţională plăteşte vre-o 700 de milioane de lei dobîndă pentru banii pe care noi nu îi putem folosi. Deci e o economie bolnavă”, a spus VEACESLAV IONIŢĂ, expert în politici economice.
În anul 2020, autorităţile de la Chişinău nu au reuşit să semneze nici noul program cu FMI, în valoare de 558 de milioane de dolari. Iar asta pentru că, potrivit fostului premeir, Ion Chicu, Republica Moldova nu a reuşit să îndeplinească 2 din cele şase condiţii impuse de Fondul Monetar. Una dintre ele ţine de modificarea legislaţiei privind consolidarea independenţei Băncii Naţionale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu a declarat că un nou acordul cu FMI am putea avea la începutul anului 2021.
„Cred că ar fi posibil cu condiţia că se duc până la capăt toate acţiunile agreate cu fondul. De fapt, a rămas doar una şi anume numirea tuturor viceguvernatorilor”, a spus OCTAVIAN ARMAŞU, guvernator BNM.
În acest an, Republica Moldova urma să contracteze şi controversatul credit rusesc, în valoare de 200 de milioane de euro. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat.
„Curtea Constituţională a decis altfel decât se aştepta la momentul respectiv. Lucrul acesta este important pentru că dă o speranţă şi asupra independenţei sectorului economic”, a spus SERGIU GAIBU, expert economic.
Un alt eveniment important pentru economia ţării, dar pe care pandemia l-a pus în umbră, este şi inaugurarea, de Ziua Independenţei, a gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.
„Nu era posibil lansarea unui asemenea proiect dacă nu era implicarea plenară a părţii române. Vom lansa o inaugurare oficială poate după pandemie”, A SPUS ION CHICU, ex-premier.
Acest an a mai venit însă şi cu veşti mai bune. După ani de tergiversări, întreprinderea de stat Moldelectrica a lansat, la sfârşitul lunii iunie, 2020, licitaţia pentru construcţia liniei electrice de tensiune înaltă Chişinău-Vulcăneşti. Valoarea proiectului este de aproximativ 260 de milioane de euro.
„Să majorăm creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova care este un fundament pentru investiţii sănătoase în economie”, A SPUS SERGIU GAIBU, expert economic.
Anul 2020 a fost marcat şi de alegeri prezidenţiale care şi-au spus cuvântul asupra situaţiei din ţară. Sfârşitul de an a fost marcat şi de o serie de modificări controversate la politica bugetar-fiscală pentru anul 2021. Între acestea, majorarea TVA-ului în agricultură, plafonarea taxelor locale sau impozitarea cu 3 la sută a dobânzilor bancare.
Totodată, în ultima şedinţă a Legislativului de la Chişinău care a durat până la miezul nopţii, coaliţia tacită PSRM-ŞOR a votat o serie de legi care au semănat multă nemulţumire în rândul mai multor deputaţi şi a societăţii civile şi care, potrivit experţilor, pun în pericol economia Republicii Moldova. Între acestea, abrogarea legii miliardului sau micşorarea vârstei de pensionare.
SINCRON VEACESLAV IONIŢĂ, expert în politici economice
Subiect pe 17.12,
Multe dintre propuneri de modificare au fost contestate la Curtea Constituţională. De menţionat că nici în acest an nu s-a făcut lumină în dosarul furtului miliardului, dar nici asupra modului privind concesionarea aeroportului.
