Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Umbra Rusiei asupra băncilor nordice. Urmările ar putea fi dezastruoase
Swedbank (banca suedeză care este şi cel mai mare creditor din ţările Baltice şi care a fost vizitată săptămâna trecută de poliţie), şi-a concediat CEO-ul şi a aflat că autorităţile de reglementare din SUA îi investighează comportamentul.
Orice speranţă că plecarea directorului său executiv ar fi putut să-i cumpere un răgaz a fost spulberată vineri, când preşedintele Swedbank a demisionat, iar investitorii au recomandat o adunare extraordinară a acţionarilor, asta la doar câteva săptămâni după ce avusese loc altă AGA- pentru a alege un nou consiliu care să stabilizeze nava. Acţiunile băncii au scăzut cu o treime în ultimele şapte săptămâni, notează hotnews.ro.
Evenimentele de la Swedbank sun similare celor petrecute în cazul Danske Bank, cel mai mare creditor din Danemarca, unde scandalul de spălare a circa 200 de miliarde de euro (echivalentul PIB-ului României- n.trad.) de anul trecut a dus la plecarea directorului executiv şi a preşedintelui, reducerea la jumătate a preţului acţiunilor sale şi la anchete penale împotriva acestuia în SUA , Danemarca şi Estonia.
Pentru ţările nordice, al căror mod de viaţă este construit pe un nivel ridicat de încredere, impactul ar putea fi dezastruos. "Aceasta [pierderea încrederii] este cel mai nefericit rezultat", spune Louise Brown, preşedintele Transparency International din Suedia.
Scandalul spălării banilor nu este o premieră pentru problemele băncilor nordice în regiunea baltică. Criza financiară a afectat în mod deosebit Estonia, Letonia şi Lituania, economiile acestora scăzând cu până la un sfert. Swedbank însăşi a avut nevoie de sprijin guvernamental pentru a supravieţui impactului.
Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei, susţine că prezenţa băncilor din această regiune în regiune a fost crucială atât din punct de vedere geopolitic cât şi din punct de vedere financiar. "Este una dintre contribuţiile noastre cele mai semnificative la stabilitatea statelor baltice. Prezenţa noastră a fost foarte importantă pentru ei, precum şi pentru noi ", adaugă el.
Economiile baltice şi-au revenit repede după criză, iar afacerile tot mai prospere din regiune au oferit băncilor nordice ocazii de business generoase. De asemenea, boom-ul a creat ocazii de avansare profesională pentru mulţi bancheri: şefii departamentelor bancare din zona baltică, atât la Danske, cât şi la Swedbank, au fost promovaţi la conducerea grupului.
Dar, după plecarea anul trecut a lui Thomas Borgen de la conducerea Danske şi şi cea a Birgitte Bonnesen de la Swedbank săptămâna trecută, acţionarii se întreabă dacă nu cumva profiturile pe care băncile le-au făcut în ţările baltice au fost prea mari pentru a fi adevărate.
Danske s-a angajat să doneze câştigurile de 1,5 miliarde DKr (230 milioane dolari SUA) pe care le-a făcut în sucursala sa estoniană către o fundaţie independentă - dar investitorii se tem că amenzile cu care se pot confrunta în SUA ar putea să ducă la prăbuşirea băncii.
Băncile nordice au fost prinse într-un cleşte, spune un bancher local, aplicându-se legi noi unor evenimente vechi de 5-10 ani.
"Toţi bancherii ar confirma că înainte de 2012, toate băncile ar fi procedat într-o manieră în care azi nu ar face-o. Vina aparţine tuturor", recunoaşte el.
În ultimii ani- prin 2013- au apărut reguli noi, mult mai stricte împotriva spălării banilor. Un an mai târziu a avut loc anexarea Crimeei, ceea ce a schimbat foarte mult şi toleranţa faţă de banii ruşilor din sistemul financiar. Nu este o coincidenţă faptul că unele autorităţi de reglementare şi bănci par să fi trezit abia în jurul anilor 2014 şi 2015. Atunci, autoritatea de reglementare a Estoniei a iniţiat o serie de acţiuni care au condus-o la închiderea activităţilor non-rezidenţiale ale Danske şi apoi a întregii sale operaţiuni în ţară.
Unii se tem de mâna Rusiei în acuzaţiile ulterioare despre spălarea banilor din zona baltică: "Ştim că există operaţiuni active de dezinformare rusească pentru a discredita ţările baltice şi legăturile lor cu Vestul. Mi-ar surprinde dacă nu au speculat şi ocazia de a turna gaz pe foc", spune dl Bildt.
Băncile scandinave controlează patru cincimi din pieţele bancare din Estonia şi Lituania şi două treimi din Letonia. Autorităţile de reglementare din Estonia şi Letonia şi-au exprimat temerile că, în cele din urmă, scandalurile ar putea conduce la ieşirea băncilor suedeze din regiune. "Această instabilitate nu e deloc confortabilă. Nu-mi place ", spune dl Kessler. Dl Bildt adaugă: "Există oameni care au interesul de a scoate băncile suedeze din ţările baltice".
Unii bancheri nordici susţin că în spatele acuzaţiilor există şi o isterie condusă de mass-media. "Majoritatea fluxurilor financiare sunt formate din bani care se fac legitim. A existat o ieşire masivă de capital din Rusia. Nu e vorba de spălare de bani, de bani proveniţi din droguri sau crimă organizată", spune un senior banker. El afirmă că băncile se luptă să contracareze afirmaţiile false. "În realitate nu avem nici o modalitate de a ne lupta cu asemenea informaţii. Nu ai cum să te întorci la acele tranzacţii şi să le investighezi retroactiv din punct de vedere al suspiciunilor pe care le ai astăzi. "
Bancherii subliniază că rolul lor ar trebui să fie acela de a crea procese adecvate care să identifice clienţii şi tranzacţiile riscante. Dar că spălarea banilor e o chestiune de aplicare a legii. Nimeni nu înţelege nimic din toate astea. Abia de înţeleg şi eu ce este cu spălarea banilor ", spune bancherul senior.
Ceea ce a arătat cu adevărat scandalul a fost deficienţele din întregul sistem financiar nordic - de la consilii de administraţie şi investitori la autorităţile de reglementare şi guverne. Atât Danske, cât şi Swedbank s-au confruntat cu critici din partea investitorilor pentru modul în care au reacţionat. Bancherilor de la Danske le-au trebuit câteva luni pentru a admite că volumul tranzacţiilor dubioase era de peste 20 de ori mai mare decât cel transmis anterior.
Guvernele au fost, de asemenea, obligate să acţioneze. Amenzile pentru spălarea banilor au fost adesea rizibile - suma de 5.4 milioane dolari a fost amenda maximă în Suedia până în prezent, în vreme ce în Estonia amenzile au fost de 32.000 euro.
Investigaţiile autorităţilor de reglementare şi ale agenţiilor de aplicare a legii din SUA vor dura ani de zile, dar Suedia trebuie să-şi profite de şansa de a-şi reforma sistemul bancar. "Nu am reuşit să ne apăram brandul şi reputaţia. Dar uneori e nevoie de scandaluri pentru ca lucrurile să se schimbe ", spune ea. "Aceasta este un bun început pentru a îmbunătăţi lucrurile", spune Louise Brown, şefa Transparency International Suedia
Evenimentele de la Swedbank sun similare celor petrecute în cazul Danske Bank, cel mai mare creditor din Danemarca, unde scandalul de spălare a circa 200 de miliarde de euro (echivalentul PIB-ului României- n.trad.) de anul trecut a dus la plecarea directorului executiv şi a preşedintelui, reducerea la jumătate a preţului acţiunilor sale şi la anchete penale împotriva acestuia în SUA , Danemarca şi Estonia.
Pentru ţările nordice, al căror mod de viaţă este construit pe un nivel ridicat de încredere, impactul ar putea fi dezastruos. "Aceasta [pierderea încrederii] este cel mai nefericit rezultat", spune Louise Brown, preşedintele Transparency International din Suedia.
Scandalul spălării banilor nu este o premieră pentru problemele băncilor nordice în regiunea baltică. Criza financiară a afectat în mod deosebit Estonia, Letonia şi Lituania, economiile acestora scăzând cu până la un sfert. Swedbank însăşi a avut nevoie de sprijin guvernamental pentru a supravieţui impactului.
Carl Bildt, fostul prim-ministru al Suediei, susţine că prezenţa băncilor din această regiune în regiune a fost crucială atât din punct de vedere geopolitic cât şi din punct de vedere financiar. "Este una dintre contribuţiile noastre cele mai semnificative la stabilitatea statelor baltice. Prezenţa noastră a fost foarte importantă pentru ei, precum şi pentru noi ", adaugă el.
Economiile baltice şi-au revenit repede după criză, iar afacerile tot mai prospere din regiune au oferit băncilor nordice ocazii de business generoase. De asemenea, boom-ul a creat ocazii de avansare profesională pentru mulţi bancheri: şefii departamentelor bancare din zona baltică, atât la Danske, cât şi la Swedbank, au fost promovaţi la conducerea grupului.
Dar, după plecarea anul trecut a lui Thomas Borgen de la conducerea Danske şi şi cea a Birgitte Bonnesen de la Swedbank săptămâna trecută, acţionarii se întreabă dacă nu cumva profiturile pe care băncile le-au făcut în ţările baltice au fost prea mari pentru a fi adevărate.
Danske s-a angajat să doneze câştigurile de 1,5 miliarde DKr (230 milioane dolari SUA) pe care le-a făcut în sucursala sa estoniană către o fundaţie independentă - dar investitorii se tem că amenzile cu care se pot confrunta în SUA ar putea să ducă la prăbuşirea băncii.
Băncile nordice au fost prinse într-un cleşte, spune un bancher local, aplicându-se legi noi unor evenimente vechi de 5-10 ani.
"Toţi bancherii ar confirma că înainte de 2012, toate băncile ar fi procedat într-o manieră în care azi nu ar face-o. Vina aparţine tuturor", recunoaşte el.
În ultimii ani- prin 2013- au apărut reguli noi, mult mai stricte împotriva spălării banilor. Un an mai târziu a avut loc anexarea Crimeei, ceea ce a schimbat foarte mult şi toleranţa faţă de banii ruşilor din sistemul financiar. Nu este o coincidenţă faptul că unele autorităţi de reglementare şi bănci par să fi trezit abia în jurul anilor 2014 şi 2015. Atunci, autoritatea de reglementare a Estoniei a iniţiat o serie de acţiuni care au condus-o la închiderea activităţilor non-rezidenţiale ale Danske şi apoi a întregii sale operaţiuni în ţară.
Unii se tem de mâna Rusiei în acuzaţiile ulterioare despre spălarea banilor din zona baltică: "Ştim că există operaţiuni active de dezinformare rusească pentru a discredita ţările baltice şi legăturile lor cu Vestul. Mi-ar surprinde dacă nu au speculat şi ocazia de a turna gaz pe foc", spune dl Bildt.
Băncile scandinave controlează patru cincimi din pieţele bancare din Estonia şi Lituania şi două treimi din Letonia. Autorităţile de reglementare din Estonia şi Letonia şi-au exprimat temerile că, în cele din urmă, scandalurile ar putea conduce la ieşirea băncilor suedeze din regiune. "Această instabilitate nu e deloc confortabilă. Nu-mi place ", spune dl Kessler. Dl Bildt adaugă: "Există oameni care au interesul de a scoate băncile suedeze din ţările baltice".
Unii bancheri nordici susţin că în spatele acuzaţiilor există şi o isterie condusă de mass-media. "Majoritatea fluxurilor financiare sunt formate din bani care se fac legitim. A existat o ieşire masivă de capital din Rusia. Nu e vorba de spălare de bani, de bani proveniţi din droguri sau crimă organizată", spune un senior banker. El afirmă că băncile se luptă să contracareze afirmaţiile false. "În realitate nu avem nici o modalitate de a ne lupta cu asemenea informaţii. Nu ai cum să te întorci la acele tranzacţii şi să le investighezi retroactiv din punct de vedere al suspiciunilor pe care le ai astăzi. "
Bancherii subliniază că rolul lor ar trebui să fie acela de a crea procese adecvate care să identifice clienţii şi tranzacţiile riscante. Dar că spălarea banilor e o chestiune de aplicare a legii. Nimeni nu înţelege nimic din toate astea. Abia de înţeleg şi eu ce este cu spălarea banilor ", spune bancherul senior.
Ceea ce a arătat cu adevărat scandalul a fost deficienţele din întregul sistem financiar nordic - de la consilii de administraţie şi investitori la autorităţile de reglementare şi guverne. Atât Danske, cât şi Swedbank s-au confruntat cu critici din partea investitorilor pentru modul în care au reacţionat. Bancherilor de la Danske le-au trebuit câteva luni pentru a admite că volumul tranzacţiilor dubioase era de peste 20 de ori mai mare decât cel transmis anterior.
Guvernele au fost, de asemenea, obligate să acţioneze. Amenzile pentru spălarea banilor au fost adesea rizibile - suma de 5.4 milioane dolari a fost amenda maximă în Suedia până în prezent, în vreme ce în Estonia amenzile au fost de 32.000 euro.
Investigaţiile autorităţilor de reglementare şi ale agenţiilor de aplicare a legii din SUA vor dura ani de zile, dar Suedia trebuie să-şi profite de şansa de a-şi reforma sistemul bancar. "Nu am reuşit să ne apăram brandul şi reputaţia. Dar uneori e nevoie de scandaluri pentru ca lucrurile să se schimbe ", spune ea. "Aceasta este un bun început pentru a îmbunătăţi lucrurile", spune Louise Brown, şefa Transparency International Suedia
