Unde dispar milioanele din „taxă pe lux” achitată de majoritatea cetăţenilor - Mold-Street
Autorităţile se opun solicitărilor operatorilor de telefonie mobilă privind micşorarea taxei achitată în Fondul Republican de susţinere a populaţiei. Asta chiar dacă banii se utilizează în alte scopuri, scrie Mold-street.
Potrivit operatorilor de telefonie mobilă, această taxă nu mai este relevantă. Or, impozitul a fost instituit în anul 2000 şi se percepea ca o taxă pentru servicii de lux. Astăzi însă telefonia mobilă nu mai reprezintă un lux şi agenţii economici solicită anularea acestei taxe.
Autorităţile menţin o taxă discriminatorie
În cadrul unor dezbateri la Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, Viorica Dumbrăveanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a menţionat că din sursele care vin din această taxă în Fondul republican, sunt finanţate proiecte cum ar fi, alocarea indemnizaţiilor unice pentru veteranii de război, ajutoare materiale unice pentru şcolarizare etc.
Reprezentantul Ministerului Finanţelor a menţionat în cadrul şedinţei doar că 90% din sursele Fondului, sunt asigurate de această taxă de 2,5%. Participanţii de la dezbateri au venit cu o solicitare către Ministerul Finanţelor de caută o soluţie alternativă de suplinire a Fondului Republican de susţinere a populaţiei.
Nu este prima dată când Consiliul Economic se ocupă de acest subiect. Un an în urmă acest consiliu promitea că un proiect final privind modificarea legislaţiei ce ţine de achitarea taxei de 2,5% va fi trimis spre aprobare Parlamentului până la sfârşitul anului 2017.
Printre "viciile" ce urmau să fie taxate suplimentar se numără comerţul cu ţigări şi alcool, jocurile de noroc, tranzacţiile cu imobile mai mari decât o anumită suprafaţă, telefoanele mobile mai scumpe, adică de lux, automobilele cu o capacitate mai mare a motorului etc. Cu toate acestea taxa este menţinută, pentru că autorităţile nu găsesc o altă sursă pentru a finanţa acest Fond.
Anterior cele trei companii de pe piaţa de telefonie mobilă (Orange, Moldcell şi Moldtelecom) au solicitat anularea acestei taxe, pentru că nu mai este relevantă.
"Considerăm discriminatorie aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux, ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populaţia social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc), susţinea în trecut Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) într-o scrisoare adresată Ministerului Finanţelor.
În acelaşi timp pe parcursul ultimilor ani, pe diverse platforme de business şi guvernamentale, se discută propunerea privind substituirea taxei în mărime de 2,5% aplicată serviciilor de telefonie mobilă cu o taxă în mărime de 1,5% pentru serviciile de comunicaţii electronice. O altă soluţie propusă era aplicarea unei astfel de taxe şi faţă de alţi agenţi economici, în special bănci.
Menţinerea acestei taxe semnifică că în continuare cei peste 4 milioane de clienţi ai operatorilor de telefonie mobilă, adică toată populaţia adultă şi copii vor contribui la un fond, banii căruia sunt cheltuiţi netransparent, iar o parte din bani se duc nu conform destinaţiei.
Aşa au constatat controlorii de la Curtea de Conturi, care au efectuat la finele anului 2017 un audit la Fondurile de susţinere socială a populaţiei (FSSP) pentru perioada 2015-9 luni ale anului 2017.
Astfel în această perioadă în Fondul Republican şi cele locale s-au acumulat circa 360 de milioane de lei: 129,15 milioane lei în 2015, 130,27 milioane - în 2016 şi 99,47 milioane lei - în 9 luni ale anului 2017.
Auditorii au constatat că de exemplu în anii 2015-2016, la finele anului bugetar, solduri de circa 28 de milioane lei (circa 11% din venituri) acumulate de către fondurile de susţinere socială a populaţiei, au fost retrase în bugetul de stat.
"Aceste circumstanţe au generat dificultăţi în activitatea organului executiv al Fondului republican şi nedispunerea de resurse pentru acordarea ajutoarelor materiale potenţialilor beneficiari, deoarece volumul mijloacelor distribuite sunt direct proporţionale cu volumul veniturilor disponibile", se constată în raportul de audit.
Unii primesc ajutor de 500 lei, iar alţii de 70.000 lei
În cadrul analizei cuantumului ajutorului material acordat, echipa de audit a stabilit că mărimea acestuia este diferită, chiar dacă situaţiile sunt similare. Astfel pentru aceleaşi categorii de beneficiari mărimea medie a ajutorului material este de două şi chiar de zece ori mai mare, în funcţie de fondul din care se acordă.
"Au fost constatate situaţii în care persoanelor încadrate în aceeaşi categorie, cu situaţii materiale similare, în cazul îmbolnăvirii de cancer li se acordă ajutoare materiale în mărime de la 500 lei până la 7.000 de lei", se arată în raportul de audit.
Urmare a analizei cuantumului ajutoarelor materiale, s-a stabilit că mărimea medie a unui ajutor material acordat din Fondul republican ajunge la 3.700 lei: minimum 500 lei, iar maximum 70.000 lei.
Concomitent, fondurile locale acordă ajutoare a căror mărime medie variază între 620 şi 1.800 lei (minimum 350 lei, maximum 10.000 lei). Cele mai mari cuantumuri ale ajutoarelor materiale au fost acordate din Fondul republican, în cazul transportării corpului neînsufleţit al rudelor decedate peste hotarele ţării, în mărime medie de 16.000 lei (maximum 70.000 lei), care se acordă drept cotă procentuală a cheltuielilor real suportate.
Auditorii au constatat că beneficiarii de ajutor material au fost discriminaţi şi în baza principiului teritorial, cele mai mari ajutoare fiind achitate la Chişinău şi Orhei. În plus decizia de acordare a ajutorului material unora din beneficiari a fost luată prin decizia consiliului de administraţie, iar altora – prin ordinul directorului executiv.
Ajutor acordat fără a stabili necesităţile
Totodată, analiza cuantumului ajutoarelor materiale denotă că, la stabilirea mărimii minime, acestea nu au fost corelate cu vreun indicator, cum ar fi cel al sărăciei sau minimului de existenţă.
Continuarea materialului o găsiţi aici.
