Uzina Metalurgică de la Râbniţa, afectată de taxele vamale introduse de SUA
Cel mai mare producător de metal din Republica Moldova, Uzina Metalurgică de la Râbniţa este afectat de introducerea taxelor vamale protecţioniste de către SUA la importul de oţel.
„După introducerea acestor taxe, producătorii turci au fost nevoiţi să se reorienteze către pieţele din Europa, inclusiv în România, care este unul dintre principalii noştri consumatori. Evident că, din cauza creşterii ofertei, preţurile la produsele finite au scăzut”, a declarat Seghei Kornev, directorul Uzinei, citat de presa de la Tiraspol, scrie mold-street.com.
Potrivit lui Kornev, în medie, uzina a pierdut în luna aprilie aproximativ 50 de dolari pentru fiecare tonă de laminat.
„Desigur, acest lucru ne afectează, dar putem spune că nu suntem în mare pierdere. Continuăm să lucrăm cu o marjă pozitivă, însă deocamdată nu chiar aşa cum am vrea...
În acelaşi timp în următoarele zile uzina ar urma să reducă activitatea, ca urmare a opririi pentru lucrări de reparaţie a cuptorului de topit. Directorul spunea anterior că acesta că e un pas necesar şi lucrările vor dura circa 24 de zile.
De notat că pentru acest an conducerea uzinei planifica un volum de 650.000 tone de produse finite, ceea ce este aproape de 1,5 ori mai mult decât în 2017.
Uzina Metalurgică de la Rîbniţa a fost construită în 1985 şi până în prezent rămâne a fi una dintre cele mai moderne întreprinderi metalurgice de pe teritoriul fostei URSS.
Capacităţile sale permit producerea a circa 1 milion de tone de oţel şi tot atâta laminate. Până în 2009, uzina asigura 70% din exporturile Transnistriei, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili.
Criza din anii 2008-2009 a afectat întreprinderea şi de atunci nu a mai funcţionat la capacitate maximă. La începutul anului 2015, uzina a revenit „în proprietatea administraţiei de la Tiraspol”. Fostul proprietar, holdingul rusesc „Metallinvest” al miliardarului Alişer Usmanov, a cedat Transnistriei uzina la un preţ simbolic, dar cu pierderi şi datorii de milioane de dolari.
Încercările de a atrage investiţii arabe sau ale unui afacerist kazah nu au dat rezultate notabile, iar în anul 2016 a produs doar 127.500 tone de oţel şi 210.000 tone de laminate. Conjuctura favorabilă din 2017 a permis o creştere de aproape două ori a producţiei
