Veaceslav Negruţa: Investigaţia furtului miliardului trebuie să fie internaţionalizată

Veaceslav Negruţa susţine că raportul Kroll 2 putea să ajungă în spaţiul public cu mult mai înainte până la prezentarea unei copii de către compania Kroll, pentru că exista deja o copie prezentată de această companie în arhivele sau dosarele procurorilor. „Vedem că Kroll a făcut-o şi nu există chiar atâtea elemente care urmau să fie secretizate şi care ar aduce un prejudiciu anchetei. Din păcate, de fapt, tăinuirea acestui raport Kroll 2 a făcut ca alte fărădelegi să se întâmple”.

Negruţa afirmă că declaraţia procurorului general, Eduard Harunjen, că dacă beneficiarii din acea listă ar fi cunoscuţi, ar fi putea să fie prejudiciată ancheta care este în derulare, este falsă. „Noi vedem foarte clar că tăinuind acest raport, de fapt, beneficiarii din spate şi din faţă au început să mişte nişte active, să-şi vândă proprietăţile, să-şi schimbe proprietarii la anumite firme. Iar sechestrul care a fost aplicat, în aceste zile, pe anumite active a anumitor grupuri vizate şi în Kroll 1 şi în Kroll 2, inclusiv în partea care lipseşte, cei 90% de absolut oneşti, demonstrează faptul că prin inacţiune şi prin tăinuirea raportului Kroll au creat acest coridor confortabil pentru ca beneficiarii să încerce să-şi ascundă urmele”.

Fostul ministru al Finanţelor este de părere că această listă a beneficiarilor trebuie să fie făcută publică şi că aceasta nu mai poate să prejudicieze ancheta. „Ancheta a fost deja suficient de mult prejudiciată pe parcursul a cel puţin doi - trei ani, în care Republica Moldova a intrat în posesia acestui raport Kroll 1 şi Kroll 2. Nefăcând nimic, autorităţile şi în special organele de urmărire, de fapt au prejudiciat ancheta probabil că în măsură mult mai mare decât frauda propriu-zisă de un miliard care s-a întâmplat în acel an 2014”.

Economistul mai declară că raportul în sine conţine mai multe lucruri importante pentru un segment foarte îngust de procurori, de specialişti, de economişti, care ştiu să citească informaţiile de acolo şi vor vedea elemente importante ce ţin de anchetă, de urmărirea mijloacelor sau de recuperarea mijloacelor extrase anterior. Dar lista beneficiarilor, elementul, care este pe înţelesul publicului larg, lipseşte, iar „societatea merită să-şi ştie «eroii» pe nume”.

Economistul consideră că investigaţia furtului miliardului trebuie să fie internaţionalizată, pentru că ea nu mai poate fi făcută doar în Republica Moldova. „Suntem în situaţia de a forţa această internaţionalizare a investigaţiei şi de a avea asistenţă necesară din partea entităţilor din SUA şi din jurisdicţii europene”.

Veaceslav Negruţa crede că este posibil ca în această investigaţie să se implice inclusiv FBI-ul american, pentru că sunt tranzacţii care s-au făcut inclusiv în dolari. „Iar entităţile care urmăresc tranzacţiile în dolari au toată mişcarea: cronologia, suma, beneficiarul iniţial şi beneficiarii ulteriori ai tuturor tranzacţiilor care s-au făcut cu banii extraşi din R. Moldova”.