Veniturile familiilor cu mulţi copii au scăzut de la începutul pandemiei cu 54%, studiu
Venitul familiilor cu mulţi copii s-a redus de la începutul pandemiei. Potrivit unui studiu realizat de CCF/HHC Moldova, în perioada 14-28 aprilie, pe un eşantion de 140 de familii, 54% dintre acestea au spus că veniturile lor au scăzut în contextul în care aceste familii deja aveau un venit insuficient. Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra actului educaţional, alimentaţiei, dar şi la nivelul stării emoţionale.
Studiul arată că s-a redus accesul la servicii educaţionale pentru copiii din 48% din familii cu copii de vârstă şcolară, în primul rând din cauza lipsei de echipament sau neconectării la internet. În cazurile când copiii au avut acces la şcoala online, părinţii au semnalat reducerea calităţii actului educaţional, în special pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, scrie IPN.
Consecinţele pandemiei s-au manifestat şi prin reducerea resurselor alimentare şi igienice din cauza micşorării veniturilor, în acelaşi timp, crescând consumul de produse alimentare în familii, copiii rămânând acasă. Odată cu apariţia riscului de infectare şi reluarea mesajului de spălare mai frecventă pe mâini, igienizarea locuinţei, utilizarea măştilor şi mănuşilor, familiile s-au văzut nevoite să procure aceste lucruri, de multe ori la preţuri ridicate.
Starea emoţională a adulţilor şi copiilor a fost afectată. Peste 32% dintre familii au mărturisit că simt îngrijorare pentru ziua de mâine, izolare, neputinţă şi frică de infectare. La fel, familiile au menţionat că circa 21% de copii sunt plictisiţi, apatici sau trişti. Cota acestor cazuri poate să crească odată cu prelungirea pandemiei şi aflarea în izolare. Cele mai afectate au fost familiile cu mulţi copii, din regiuni rurale, monoparentale şi cu venit redus.
În studiu se menţionează că răspunsul autorităţilor a fost punctual pe problemele cu care s-au confruntat familiile şi, într-un fel, reactiv. Circa 25% dintre familii au menţionat că au primit sprijin din partea autorităţilor locale şi specialiştilor din domeniul social, 10% au spus că au primit sprijin din partea şcolii, iar 8% din partea sistemului medical. Câţiva respondenţi au menţionat ajutorul asistentului social comunitar la perfectarea ajutorului social. Şi alţi actori comunitari (şcoala, grădiniţa, culte şi misiuni religioase) s-au mobilizat pentru a ajuta familiile cu pachete alimentare şi produse igienice din rezervele instituţiilor.
Autorii studiului vin cu mai multe recomandări către autorităţile locale şi raionale. Aceştia trebuie imediat să asigure familiile cu venituri reduse din cauza COVID-19 cu produse alimentare, să asigure cu mijloace de protecţie individuală pentru prevenirea infectării cu COVID-19 să organizeze meditaţii pentru copiii din familiile care nu au avut acces la educaţie online. Autorităţile centrale trebuie să identifice resurse financiare pentru intervenţii de urgenţă în cadrul Fondului de susţinere a populaţiei, să elaboreze note metodologice pentru angajaţii sistemului social, medical şi educaţional de asistenţă în regim de criză/urgenţă, să elaboreze un plan de acţiuni cu scopul de a reduce impactul negativ al COVID-19.
Societăţii civile i se recomandă coordonarea eforturilor în asigurarea unei abordări coerente şi evitarea dublării eforturilor, identificarea resurselor financiare pentru asistenţa familiilor afectate de COVID-19 în vederea depăşirii consecinţelor negative, dar şi oferirea asistenţei familiilor în situaţie de criză. Autorii studiului vin cu recomandări şi către donatori. Acestora li se recomandă ajustarea schemelor de finanţare a autorităţilor şi societăţii civile pe termen scurt pentru a oferi resurse financiare pentru acţiunile prevenire şi control COVID-19, iar pe termen lung, ajustarea strategiilor de ţară pentru includerea răspunsului la situaţii de urgenţă ca prioritate şi alocarea resurselor financiare suplimentare pentru intervenţii de urgenţă.
