ZdG: Patru ani de la publicarea primului Raport Kroll. Ce s-a schimbat de atunci
Acum patru ani, în seara zilei de 4 mai 2015, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, publica pe blogul său primul Raport Kroll, în pofida argumentelor enunţate de guverare la capitolul confidenţialitate a datelor.
Potrivit documentului, „în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci suspuse controlului, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrîndu-se creanţe şi credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei”, scrie Ziarul de Gardă.
Raportul companiei Kroll, întocmit la etapa de evaluare, „a prezentat dovezi care sugerau că Ilan Şor, împreună cu companiile şi persoanele afiliate acestuia (Grupul „Shor”) au jucat un rol esenţial în coordonarea activităţilor respective”.
Compania Kroll a fost contractată în 2015 de BNM pentru a investiga fraudele care au avut loc la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. La 21 decembrie 2017, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a făcut publică sinteza Raportului Kroll-2. Asemeni primului document furnizat de companiile Kroll şi Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova pentru elucidarea furtului din sistemul bancar, cel de-al doilea Raport vorbeşte despre Ilan Şor şi un grup de 77 de companii care au legături cu acesta, drept principalii beneficiari ai tranzacţiilor de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.
La 7 martie, consorţiul a prezentat raportul final de investigaţie privind furtul miliardului, iar la scurt timp, Banca Naţională a Moldovei a anunţat că toate documentele de investigaţie ale consorţiului internaţional Kroll şi Steptoe & Johnson, contractat de Guvernul R. Moldova pentru a identifica numele persoanelor şi firmelor implicate în jaful bancar, unde au ajuns banii şi cum pot fi recuperaţi, au fost puse pe masa procurorilor anticorupţie.
Încă în mai 2015, Eduard Harunjen, pe atunci şef al Procuraturii Anticorupţie, declara că ancheta Kroll nu constituie o probă în cazul investigaţiilor demarate de Procuratura Anticorupţie în cazul furtului de la BEM, Banca Socială şi Unibank.
În iunie 2018, oficialii PA şi CNA anunţau despre investigarea în proporţie de 90% a fraudei bancare, iar referitor la Raportul Kroll 2, declarau că documentul este în proces de traducere în limba română şi va constitui bază a investigaţiilor de viitor ale procurorilor în cadrul „dosarului miliardului”.
Până în prezent, raportul final al companiei Kroll nu a fost făcut public, în pofida solicitărilor expuse de societatea civilă şi partidele de opoziţie.
La 6 mai 2015, a doua zi după ce a fost făcut public primul raport al companiei Kroll, care vorbea despre Ilan Şor drept principal beneficiar al fraudei din sistemul bancar, controversatul businessman a fost reţinut pentru abuz în serviciu la administrarea „Băncii de Economii” SA şi „Banca Socială” SA . La aproape patru ani, dosarul respectiv încă nu a ajuns pe masa justiţiei, iar în privinţa lui Şor, care între timp a devenit deputat în Parlamentul R. Moldova, nu există nicio măsură preventivă.
