Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanţa spaţiului Schengen
Sursa foto:© European Communities Vizualizari:

Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanţa spaţiului Schengen

Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida guvernanţa spaţiului Schengen.

Modificările vizate vor aduce o mai bună coordonare la nivelul UE şi vor permite statelor membre să facă faţă mai bine provocărilor emergente în gestionarea atât a frontierelor externe comune ale UE, cât şi a frontierelor interne din spaţiul Schengen. Actualizarea urmăreşte să garanteze că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanţă. Noile norme introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize de sănătate publică, pe baza lecţiilor învăţate în urma pandemiei COVID-19. Instrumentalizarea migranţilor este, de asemenea, abordată prin actualizarea normelor Schengen, precum şi printr-o propunere paralelă privind măsurile pe care statele membre le pot lua în domeniul azilului şi al repatrierii într-o astfel de situaţie, relatează CaleaEuropeană.ro.

Spaţiul Schengen găzduieşte peste 420 de milioane de persoane din 26 de ţări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viaţă european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în alt stat. Oamenii şi-au construit viaţa în jurul libertăţilor oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic graniţele dintre statele din acest spaţiu.

Pentru a spori rezistenţa Schengen la ameninţări grave şi pentru a adapta normele Schengen la provocările în evoluţie, Comisia a anunţat, în noul său Pact privind migraţia şi azilul prezentat în septembrie 2020, precum şi în Strategia din iunie 2021 pentru un spaţiu Schengen pe deplin funcţional şi rezilient, că va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen. În discursul său privind starea Uniunii din 2021, preşedintele von der Leyen a anunţat, de asemenea, noi măsuri pentru a aborda instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice şi pentru a asigura unitatea în gestionarea frontierelor externe ale UE.

Răspuns coordonat la ameninţările comune

Propunerea de modificare a Codului Frontierelor Schengen urmăreşte să tragă învăţămintele din pandemia COVID-19 şi să asigure existenţa unor mecanisme puternice de coordonare pentru a face faţă ameninţărilor la adresa sănătăţii. Normele actualizate vor permite Consiliului să adopte rapid norme obligatorii care stabilesc restricţii temporare de călătorie la frontierele externe în cazul unei ameninţări la adresa sănătăţii publice. Vor fi prevăzute derogări, inclusiv pentru călătorii esenţiali, precum şi pentru cetăţenii şi rezidenţii Uniunii. Acest lucru va asigura aplicarea uniformă a restricţiilor de călătorie, pe baza experienţei din ultimii ani.

Normele includ, de asemenea, un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a oferi un răspuns comun la frontierele interne în cazul unor ameninţări care afectează majoritatea statelor membre, cum ar fi ameninţările la adresa sănătăţii sau alte ameninţări la adresa securităţii interne şi a ordinii publice. Prin acest mecanism, care completează mecanismul existent pentru deficienţe la frontiera externă, controalele la frontiera internă în majoritatea statelor membre ar putea fi autorizate printr-o decizie a Consiliului în cazul unei ameninţări comune. O astfel de decizie ar trebui, de asemenea, să identifice măsurile de atenuare a impactului negativ al controalelor.

Noi norme pentru promovarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne

Propunerea urmăreşte să promoveze utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne şi să se asigure că, în cazul în care acestea sunt necesare, controalele la frontierele interne rămân o măsură de ultimă instanţă. Măsurile includ:

  • O procedură mai structurată pentru orice reintroducere a controalelor la frontierele interne, cu mai multe garanţii: Începând de astăzi, orice stat membru care decide să reintroducă controalele trebuie să evalueze caracterul adecvat al reintroducerii şi impactul probabil al acesteia asupra liberei circulaţii a persoanelor. În conformitate cu noile norme, acestea trebuie să evalueze, în plus, impactul asupra regiunilor de frontieră. În plus, un stat membru care ia în considerare prelungirea controalelor ca răspuns la ameninţări previzibile ar trebui să evalueze mai întâi dacă nu cumva măsuri alternative, cum ar fi controalele poliţieneşti specifice şi cooperarea poliţienească consolidată, ar putea fi mai adecvate. Pentru prelungirile care depăşesc 6 luni ar trebui să se furnizeze o evaluare a riscurilor. În cazul în care controalele interne au fost în vigoare timp de 18 luni, Comisia va trebui să emită un aviz privind proporţionalitatea şi necesitatea acestora. În toate cazurile, controalele temporare la frontieră nu ar trebui să depăşească o perioadă totală de 2 ani, cu excepţia unor circumstanţe foarte specifice. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că controalele interne la frontiere rămân o măsură de ultimă instanţă şi durează doar atât timp cât este strict necesar.
  • Promovarea utilizării de măsuri alternative: În conformitate cu noul Cod de Cooperare Poliţienească al UE, propus de Comisie la 8 decembrie 2021, noile norme Schengen promovează utilizarea unor alternative eficiente la controalele la frontierele interne sub forma unor controale poliţieneşti sporite şi mai operaţionale în regiunile de frontieră, clarificând faptul că acestea nu sunt echivalente cu controalele la frontieră.
  • Limitarea impactului controalelor la frontierele interne asupra regiunilor de frontieră: Învăţând lecţiile pandemiei, care a avut un impact asupra lanţurilor de aprovizionare, statele membre care reintroduc controalele ar trebui să ia măsuri pentru a limita impactul negativ asupra regiunilor de frontieră şi a pieţei interne. Acestea pot include facilitarea trecerilor pentru lucrătorii transfrontalieri şi crearea de benzi verzi pentru a garanta tranzitul fără probleme al bunurilor esenţiale.
  • Abordarea circulaţiei neautorizate în spaţiul Schengen: Pentru a aborda fenomenul numărului relativ mic, dar constant, de deplasări neautorizate, noile norme vor crea o nouă procedură pentru a aborda deplasările neautorizate în timpul operaţiunilor comune ale poliţiei, precum şi pentru a permite statelor membre să revizuiască acordurile bilaterale de readmisie existente sau să încheie noi acorduri bilaterale de readmisie între ele. Acest lucru completează şi ar trebui privit în conjuncţie cu măsurile propuse în cadrul Noului Pact privind migraţia şi azilul, în special cu cadrul obligatoriu de solidaritate.

Sprijinirea statelor membre în gestionarea situaţiilor de instrumentalizare a migraţiei

Normele Schengen revizuite recunosc rolul important pe care statele membre de la frontierele externe îl joacă în numele tuturor statelor membre şi al Uniunii în ansamblu. Acestea introduc noi măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a gestiona în mod eficient frontierele externe ale UE într-o situaţie în care migranţii sunt instrumentalizaţi în scopuri politice. Acestea includ limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei şi intensificarea supravegherii frontierelor.

În plus, Comisia propune măsuri suplimentare în temeiul normelor UE privind azilul şi returnarea pentru a clarifica modul în care statele membre pot reacţiona în astfel de situaţii, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără posibilitatea de a prelungi termenul de înregistrare a cererilor de azil cu până la 4 săptămâni şi de a examina toate cererile de azil la frontieră, cu excepţia cazurilor medicale. Accesul efectiv la procedura de azil ar trebui să fie garantat în continuare, iar statele membre ar trebui să asigure accesul organizaţiilor umanitare care oferă asistenţă. Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a institui o procedură de gestionare a returnărilor de urgenţă. În cele din urmă, în cazul în care se solicită, agenţiile UE (Agenţia UE pentru Azil, Frontex, Europol) ar trebui să ofere cu prioritate sprijin operaţional statului membru în cauză.

Parlamentul European şi Consiliul urmează să examineze şi să adopte cele două propuneri.

 

Similare
RECOMANDĂRI