Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Drumul Bulgariei spre integrarea în UE: Progrese, provocări şi voinţă politică
Integrarea în marea familie europeană aduce cu ea beneficii şi oportunităţi nenumărate pentru ţară şi cetăţeni. Despre acest lucru vorbeşte şi experienţa Bulgariei de aderarea la Uniunea Europeană. Totuşi, drumul spre integrare nu este unul deloc uşor şi a fost presărat de multiple provocări, iar procesul de obţinere a unor rezultate palpabile după momentul crucial al aderării este şi mai complicat decât pare. Subiectul a fost abordat de jurnalista TVR Moldova, Svetlana Gore, care a discutat cu Alexandru Cazacu, consulul Republicii Moldova în Republica Bulgaria şi cu Ivan Radev, jurnalist şi membru al consiliului de administraţie al Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria.
Alexandru Cazacu, consulul Republicii Moldova în Republica Bulgaria, a declarat că după aderare, noul stat european a făcut un mare salt economic. Mai exact, integrarea în Uniunea Europeană a deschis porţile pentru investitorii străini, cei mai mulţi fiind din Germania. Progres substanţial s-a înregistrat şi în reabilitarea infrastructurii.
Alexandru Cazacu, consul al Republicii Moldova în Bulgaria: „S-au construit magistrale importante pentru ţară din bani europeni. De exemplu, magistrala de la Sofia până la Burgas şi Varna, spre litoral. De la Sofia spre Grecia, care poate fi numită una dintre cele mai bune autostrăzi din Bulgaria. Mai recent, s-a construit şi drumul spre Serbia. Putem spun că s-au construit drumuri care asigură un important coridor de tranzit din centrul Europei. Şi regiunile s-au dezvoltat mult din punct de vedere economic. Totuşi, practic totul e concentrat în marile oraşe – Sofia, Plovdiv, Varna, Burgas. Sunt chiar unele regiuni unde există un mare potenţial economic, dar sunt subdezvoltate, precum cele din zona de nord-vest a ţării”.
Reprezentantul Republicii Moldova în Sofia mai susţine că Bulgaria a beneficiat de multiple proiecte europene care au fost implementate, inclusiv, în zonele mai puţin dezvoltate. Totuşi, rezultatele obţinute nu au atins nivelul aşteptărilor. Ar fi existat unele probleme la capitolul valorificarea şi gestionarea fondurilor europene.
Alexandru Cazacu, consul al Republicii Moldova în Bulgaria: „Societatea de aici are mari speranţe ca odată cu investirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului UE să fie investigate cazurile de corupţie mare. Cert e un lucru că integrarea în Uniunea Europeană a pus capăt la multe practici nocive şi tipice pentru Europa de Est. Gradul de transparenţă al funcţionarilor de aici deja este net superior faţă de anii de până la integrarea în UE. Acum există acea siguranţă că banii repartizaţi sunt gestionaţi corespunzător. Acesta e cel mai important beneficiu al aderării la spaţiul comunitar”.
Ivan Radev, jurnalist şi membru al consiliului de administraţie al Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria îşi aduce aminte că, acum 14 ani, Bruxelles a condiţionat aderarea ţării la UE. În schimbul aderării la Uniunea Europeană, autorităţile de la Sofia trebuiau să întreprindă acţiuni concrete care să aducă schimbări radicale.
Ivan Radev, membru al consiliului de administraţie Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria: „Ca să fie eligibilă de aderare la UE, s-au făcut ample reforme, în special, în domeniul social şi al justiţiei. Şi după acele mari eforturi înainte de aderare, practic nu s-a mai întâmplat nimic. Clasa politică a spus gata, suntem parte din UE şi nu mai trebuie să facem reforme. S-au relaxat. Acest lucru, în combinaţie cu criza economică din 2008, la un an de la aderarea noastră, a dus la faptul că nu se întâmplă nimic din ceea ce ar fi trebuit să urmeze în Bulgaria după aderare”.
După aderare, a fost mai greu decât de aşteptau autorităţile şi cetăţenii, spune jurnalistul referindu-se la unele lacune admise de statul bulgar după anul 2007. Greşelile admise sau lipsa de acţiune în acea perioadă au dus la un mare eşec în loc de clar succes. Aşadar, beneficiile integrării europene nu au fost resimţite pe deplin de populaţia Bulgariei, povesteşte Ivan Radev. Pentru comparaţie, el aduce drept exemplu ritmul de dezvoltare al României, şi asta pentru că cele două ţări au devenit membre UE în acelaşi an.
Ivan Radev, membru al consiliului de administraţie Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria: „Dacă facem comparaţie cu România, ţara de care am fost cei mai apropiaţi în drumul spre Uniunea Europeană, atunci putem spune că aceasta a evoluat mult mai bine. România a făcut reforme mult mai mari, iar acum cetăţenii români trăiesc mult mai bine decât cei din Bulgaria. Noi am rămas cu sentimentul că la acea vreme autorităţile nu au făcut ce se cerea. Am beneficiat de multe fonduri nerambursabile, dar probabil nu se observă unde au fost investite din simplu motiv că a fost multă corupţie, iar o mare parte din acei bani au fost furaţi. Totuşi, putem vorbi şi despre realizarea cu succes a unor proiecte europene precum reabilitarea infrastructurii. Într-adevăr, datele economice vorbesc despre o creştere a economiei de la aderare încoace, chiar dacă rămânem cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană”.
Bulgaria, ca şi România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după anul 1989 prin pierderea pieţei sovietice, de care economia bulgară era strâns legată. Însă, performanţa economică puternică de la începutul anilor 2000 a redus datoria publică de la 79,6% în 1998 la 14,1% în 2008. De atunci, a crescut PIB-ul la 28,7% până în 2016.
Alexandru Cazacu, consul al Republicii Moldova în Bulgaria: „S-au construit magistrale importante pentru ţară din bani europeni. De exemplu, magistrala de la Sofia până la Burgas şi Varna, spre litoral. De la Sofia spre Grecia, care poate fi numită una dintre cele mai bune autostrăzi din Bulgaria. Mai recent, s-a construit şi drumul spre Serbia. Putem spun că s-au construit drumuri care asigură un important coridor de tranzit din centrul Europei. Şi regiunile s-au dezvoltat mult din punct de vedere economic. Totuşi, practic totul e concentrat în marile oraşe – Sofia, Plovdiv, Varna, Burgas. Sunt chiar unele regiuni unde există un mare potenţial economic, dar sunt subdezvoltate, precum cele din zona de nord-vest a ţării”.
Reprezentantul Republicii Moldova în Sofia mai susţine că Bulgaria a beneficiat de multiple proiecte europene care au fost implementate, inclusiv, în zonele mai puţin dezvoltate. Totuşi, rezultatele obţinute nu au atins nivelul aşteptărilor. Ar fi existat unele probleme la capitolul valorificarea şi gestionarea fondurilor europene.
Alexandru Cazacu, consul al Republicii Moldova în Bulgaria: „Societatea de aici are mari speranţe ca odată cu investirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului UE să fie investigate cazurile de corupţie mare. Cert e un lucru că integrarea în Uniunea Europeană a pus capăt la multe practici nocive şi tipice pentru Europa de Est. Gradul de transparenţă al funcţionarilor de aici deja este net superior faţă de anii de până la integrarea în UE. Acum există acea siguranţă că banii repartizaţi sunt gestionaţi corespunzător. Acesta e cel mai important beneficiu al aderării la spaţiul comunitar”.
Ivan Radev, jurnalist şi membru al consiliului de administraţie al Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria îşi aduce aminte că, acum 14 ani, Bruxelles a condiţionat aderarea ţării la UE. În schimbul aderării la Uniunea Europeană, autorităţile de la Sofia trebuiau să întreprindă acţiuni concrete care să aducă schimbări radicale.
Ivan Radev, membru al consiliului de administraţie Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria: „Ca să fie eligibilă de aderare la UE, s-au făcut ample reforme, în special, în domeniul social şi al justiţiei. Şi după acele mari eforturi înainte de aderare, practic nu s-a mai întâmplat nimic. Clasa politică a spus gata, suntem parte din UE şi nu mai trebuie să facem reforme. S-au relaxat. Acest lucru, în combinaţie cu criza economică din 2008, la un an de la aderarea noastră, a dus la faptul că nu se întâmplă nimic din ceea ce ar fi trebuit să urmeze în Bulgaria după aderare”.
După aderare, a fost mai greu decât de aşteptau autorităţile şi cetăţenii, spune jurnalistul referindu-se la unele lacune admise de statul bulgar după anul 2007. Greşelile admise sau lipsa de acţiune în acea perioadă au dus la un mare eşec în loc de clar succes. Aşadar, beneficiile integrării europene nu au fost resimţite pe deplin de populaţia Bulgariei, povesteşte Ivan Radev. Pentru comparaţie, el aduce drept exemplu ritmul de dezvoltare al României, şi asta pentru că cele două ţări au devenit membre UE în acelaşi an.
Ivan Radev, membru al consiliului de administraţie Asociaţia Jurnaliştilor Europeni din Bulgaria: „Dacă facem comparaţie cu România, ţara de care am fost cei mai apropiaţi în drumul spre Uniunea Europeană, atunci putem spune că aceasta a evoluat mult mai bine. România a făcut reforme mult mai mari, iar acum cetăţenii români trăiesc mult mai bine decât cei din Bulgaria. Noi am rămas cu sentimentul că la acea vreme autorităţile nu au făcut ce se cerea. Am beneficiat de multe fonduri nerambursabile, dar probabil nu se observă unde au fost investite din simplu motiv că a fost multă corupţie, iar o mare parte din acei bani au fost furaţi. Totuşi, putem vorbi şi despre realizarea cu succes a unor proiecte europene precum reabilitarea infrastructurii. Într-adevăr, datele economice vorbesc despre o creştere a economiei de la aderare încoace, chiar dacă rămânem cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană”.
Bulgaria, ca şi România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Economia Bulgariei s-a contractat dramatic după anul 1989 prin pierderea pieţei sovietice, de care economia bulgară era strâns legată. Însă, performanţa economică puternică de la începutul anilor 2000 a redus datoria publică de la 79,6% în 1998 la 14,1% în 2008. De atunci, a crescut PIB-ul la 28,7% până în 2016.
