Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
„Europa Azi”. Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie pentru protejarea pădurilor
TVR MOLDOVA vă prezintă un rezumat al principalelor evenimente care s-au derulat astăzi în Uniunea Europeană.
O NOUĂ STRATEGIE PENTRU PROTEJAREA PĂDURILOR
Comisia Europeană a adoptat astăzi noua strategie a UE privind pădurile. Strategia prevede utilizarea biomasei lemnoase în limitele sustenabilităţii şi este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea în Europa a trei miliarde de arbori până în 2030. Este o iniţiativă emblematică a Pactului verde european, bazată pe Strategia UE în domeniul biodiversităţii pentru 2030. Noua strategie pentru păduri stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din Europa. Pădurile funcţionează ca nişte rezervoare de carbon şi sunt un aliat esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Acţiunile propuse vor spori stocarea carbonului prin refacerea pădurilor degradate şi vor asigura gestionarea lor durabilă, favorabilă climatului şi biodiversităţii.
PESTE 3 MILIOANE DE VACCINURI PENTRU ŢĂRILE NON-UE
Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, le-a mulţumit statelor membre pentru solidaritatea de care au dat dovadă, atunci când au cedat o parte din dozele lor de vaccin ţărilor din afara blocului comunitar. Executivul european a sprijinit până în prezent distribuirea a peste trei milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 în ţări din afara UE prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Cele mai multe vaccinuri au fost împărţite de România. Bucureştiul a oferit peste jumătate de milion de doze de vaccin COVID-19 Republicii Moldova, Serbiei şi Ucrainei. Cel mai mare beneficiar a fost Republica Moldova, care a primit 405 mii 600 de doze de vaccin. Comisia Europeană a coordonat livrarea vaccinurilor şi a finanţat până la 75 la sută din costurile de transport. De la începutul pandemiei, UE a sprijinit, de asemenea, furnizarea de ajutoare în natură ţărilor non-UE. Acestea au primit milioane de măşti, costume de protecţie, dezinfectanţi şi alte tipuri de sprijin, inclusiv ambulanţe şi ventilatoare.
A CRESCUT FORŢA DE MUNCĂ ÎN SECTORUL TIC
Potrivit Eurostat, în 2020, aproximativ opt milioane de europeni au lucrat în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Cifra reprezintă 4,3% din totalul forţei de muncă din UE. Între 2019 şi 2020, rata de creştere în sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a fost de 7,5%, comparativ cu rata medie anuală de creştere de 5,2% din ultimul deceniu. Acest lucru ar putea fi legat de accelerarea transformării digitale care afectează întreaga economie. La nivel naţional, ponderea specialiştilor în domeniul TIC în ocuparea forţei de muncă a fost cea mai mare în Finlanda, 7,6%, şi Suedia, 7,5%. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România, 2,4%, şi Grecia, 2%. Femeile au reprezentat mai puţin de o cincime din specialiştii TIC angajaţi în UE în 2020. La nivel naţional, cele mai mari ponderi, între 26,2 şi 28,2 la sută au fost observate în Bulgaria, Grecia şi România. Ţările cu cele mai puţine femei angajate în sectorul TIC, între 10,3 şi 12,3%, au fost Ungaria, Malta şi Cehia.
Comisia Europeană a adoptat astăzi noua strategie a UE privind pădurile. Strategia prevede utilizarea biomasei lemnoase în limitele sustenabilităţii şi este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea în Europa a trei miliarde de arbori până în 2030. Este o iniţiativă emblematică a Pactului verde european, bazată pe Strategia UE în domeniul biodiversităţii pentru 2030. Noua strategie pentru păduri stabileşte o viziune şi acţiuni concrete pentru creşterea cantităţii şi calităţii pădurilor din Europa. Pădurile funcţionează ca nişte rezervoare de carbon şi sunt un aliat esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Acţiunile propuse vor spori stocarea carbonului prin refacerea pădurilor degradate şi vor asigura gestionarea lor durabilă, favorabilă climatului şi biodiversităţii.
PESTE 3 MILIOANE DE VACCINURI PENTRU ŢĂRILE NON-UE
Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, le-a mulţumit statelor membre pentru solidaritatea de care au dat dovadă, atunci când au cedat o parte din dozele lor de vaccin ţărilor din afara blocului comunitar. Executivul european a sprijinit până în prezent distribuirea a peste trei milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 în ţări din afara UE prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Cele mai multe vaccinuri au fost împărţite de România. Bucureştiul a oferit peste jumătate de milion de doze de vaccin COVID-19 Republicii Moldova, Serbiei şi Ucrainei. Cel mai mare beneficiar a fost Republica Moldova, care a primit 405 mii 600 de doze de vaccin. Comisia Europeană a coordonat livrarea vaccinurilor şi a finanţat până la 75 la sută din costurile de transport. De la începutul pandemiei, UE a sprijinit, de asemenea, furnizarea de ajutoare în natură ţărilor non-UE. Acestea au primit milioane de măşti, costume de protecţie, dezinfectanţi şi alte tipuri de sprijin, inclusiv ambulanţe şi ventilatoare.
A CRESCUT FORŢA DE MUNCĂ ÎN SECTORUL TIC
Potrivit Eurostat, în 2020, aproximativ opt milioane de europeni au lucrat în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Cifra reprezintă 4,3% din totalul forţei de muncă din UE. Între 2019 şi 2020, rata de creştere în sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a fost de 7,5%, comparativ cu rata medie anuală de creştere de 5,2% din ultimul deceniu. Acest lucru ar putea fi legat de accelerarea transformării digitale care afectează întreaga economie. La nivel naţional, ponderea specialiştilor în domeniul TIC în ocuparea forţei de muncă a fost cea mai mare în Finlanda, 7,6%, şi Suedia, 7,5%. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România, 2,4%, şi Grecia, 2%. Femeile au reprezentat mai puţin de o cincime din specialiştii TIC angajaţi în UE în 2020. La nivel naţional, cele mai mari ponderi, între 26,2 şi 28,2 la sută au fost observate în Bulgaria, Grecia şi România. Ţările cu cele mai puţine femei angajate în sectorul TIC, între 10,3 şi 12,3%, au fost Ungaria, Malta şi Cehia.
