Europa Azi: Lumina de la capătul tunelului
Comisia Europeană a publicat previziunile economice care se vor înregistra în următoarele două semestre ale anului în ţările blocului comunitar. Potrivit Executivului european nivelul de producţie va reveni la cel dinainte de pandemie, mai devreme decât se anticipase. După o contractare generată de pandemie în primul trimestru al acestui an, economia va creşte din nou în primăvară, concomitent cu relaxarea restricţiilor. Această creştere se va accelera în timpul verii. Potrivit prognozelor, economia UE va creşte cu 3,7 %, în acest an, şi cu 3,9 %, în 2022. Economia zonei euro va creşte cu 3,8 % atât în acest an, cât şi în anul următor. Inflaţia va creşte de la 0,3 %, în 2020, la 1,4 %, în 2021, dar va scădea la 1,3 %, în 2022. Mecanismul de redresare şi rezilienţă ar putea stimula o creştere şi mai puternică decât se preconizează, deoarece această finanţare nu a intrat în previziuni.
Parlamentul European a adoptat recomandările politice cuprinzătoare pentru o economie neutră din punct de vedere al carbonului, durabilă, fără substanţe toxice şi complet circulară, până cel târziu în 2050. Deputaţii îndeamnă Comisia Europeană să prezinte, în 2021, o nouă legislaţie, prin care să extindă domeniul de aplicare al Directivei în materie de proiectare ecologică. Aceasta ar trebui să stabilească standarde specifice pentru produsele ce nu au legătură cu energia. Astfel, toate produsele de pe piaţa UE vor trebui să fie durabile, reutilizabile, să poată fi reparate cu uşurinţă, să nu fie toxice, să poată fi modernizate şi reciclate, să conţină conţinut reciclat şi să fie eficiente energetic.
REGLEMENTAREA REŢELELOR SOCIALE, O NECESITATE
Reglementarea reţelelor de socializare este necesară pentru apărarea democraţiei. Este concluzia parlamentarilor europeni, care au criticat în cadrul unor dezbateri puterea nelimitată a reţelelor sociale şi impactul lor îngrijorător asupra politicii şi libertăţii de exprimare. Legislatorii au citat diverse cazuri de cenzurare a conţinutului online şi au constatat lipsa unor norme clare, care să reglementeze asemenea acţiuni, dar şi lipsa transparenţei în practicile giganţilor tehnologici. Eurodeputaţii au subliniat că pentru a proteja libertatea de exprimare, astfel de decizii trebuie luate de autorităţi, şi nu de companiile private. Ei au îndemnat Comisia să vină cu propuneri legislative, care să permită exercitarea controlului democratic asupra giganţilor tehnologici şi garantarea libertăţii de exprimare pe reţelele de socializare.
