Parlamentul European solicită includerea corupţiei ca infracţiune sancţionabilă sub Regimul global de sancţiuni privind drepturile omului
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care salută Regimul global de sancţiuni al UE în domeniul drepturilor omului, solicitând în acelaşi timp introducerea corupţiei ca infracţiune penală, potrivit CaleaEuropeana.ro. Textul a fost adoptat cu 584 de voturi pentru, 73 împotrivă şi 33 de abţineri.
Corupţia are un impact devastator asupra situaţiei drepturilor omului şi subminează adesea funcţionarea şi legitimitatea instituţiilor şi a statului de drept, se arată în rezoluţie. Dar, spre deosebire de sisteme similare din întreaga lume, cum ar fi Global Magnitsky Act din SUA, actualul Regim global de sancţiuni privind drepturile omului (GHRSR) al UE, adoptat în decembrie 2020, nu include corupţia în legătură cu încălcări ale drepturilor omului ca infracţiune pasibilă de măsuri restrictive, notează sursa citată. Parlamentul doreşte să schimbe acest lucru şi îndeamnă Comisia Europeană să prezinte o propunere legislativă care să extindă domeniul de aplicare al GHRSR pentru a acoperi aceste infracţiuni.
Deputaţii europeni ar trebui, de asemenea, să poată prezenta cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului, pentru a spori legitimitatea regimului de sancţiuni. În plus, deputaţii insistă asupra unui proces incluziv pentru a facilita contribuţia societăţii civile.
Votul cu majoritate calificată ar trebui, de asemenea, să fie introdus atunci când sunt adoptate sancţiuni în cadrul domeniului de aplicare al GHRSR, îndeamnă textul, deoarece acest lucru ar permite implementarea mai eficientă a regimului.
„Regimul global de sancţiuni în domeniul drepturilor omului al UE contribuie la adăugarea unei modalităţi directe şi tangibile de a răspunde la încălcările grave ale drepturilor omului şi de a-i trage la răspundere pe cei responsabili de abuzuri. Acesta trebuie să devină un element esenţial al strategiei mai ample a UE privind drepturile omului şi o parte fundamentală a setului nostru de instrumente de politică externă. Salut punerea rapidă în aplicare a noului instrument şi sper că acesta va sprijini obiectivele politicii externe şi de securitate comună a UE”, a declarat David McAllister (PPE, Germania), preşedintele Comisiei pentru afaceri externe.
„Permiţându-ne să vizăm persoanele şi entităţile responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, indiferent unde au loc aceste abuzuri, regimul global de sancţiuni al UE în domeniul drepturilor omului consolidează rolul de lider al UE în acest domeniu . Regimul trebuie să vizeze, de asemenea, persoanele care sprijină economic şi financiar pe cei care încalcă drepturile omului, iar Parlamentul şi societatea civilă trebuie să fie implicate mai îndeaproape pentru a-i spori legitimitatea”, a declarat Maria Arena (S&D, Belgia), preşedintele Subcomisiei pentru drepturile omului.
Măsurile de retorsiune urmăresc să descurajeze UE în apărarea drepturilor omului
În plus, deputaţii europeni condamnă orice contra-sancţiuni impuse UE, instituţiilor şi membrilor Parlamentului, organismelor sau cetăţenilor săi, doar pentru apărarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept prin intermediul GHRSR.
Răspunsul UE la astfel de măsuri de retorsiune din partea ţărilor terţe trebuie să fie rapid şi coordonat, subliniază ei, adăugând că acordurile bilaterale cu aceste ţări nu trebuie să submineze cadrul de sancţiuni al UE şi credibilitatea sa în politica externă în general.
