Parlamentul European solicită sancţiuni împotriva ingerinţelor externe şi a campaniilor de dezinformare: Rusia a demonstrat că şi ”informaţiile pot fi folosite ca o armă”
Parlamentul European îndeamnă Uniunea Europeană să creeze o strategie comună pentru a răspunde provocării create de dezinformare, inclusiv prin introducerea unor sancţiuni specifice îndreptate împotriva ingerinţelor străine şi a campaniilor de dezinformare.
Potrivit unui comunicat, citat de CaleaEuropeană.ro, instituţia a realizat o anchetă pentru a descoperi modurile în care puterile străine răuvoitoare manipulează informaţiile şi interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice a arătat că actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecinţe, să influenţeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foşti politicieni care au avut poziţii înalte şi să propage polarizarea în dezbaterea publică.
Raportul Comisiei speciale privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE), adoptat cu 552 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 60 abţineri, atrage atenţia asupra faptului că, în general, nu se conştientizează gravitatea ingerinţelor străine şi a cazurilor de manipulare a informaţiilor de care se fac vinovate cu preponderenţă Rusia şi China, fapt ce este exacerbat de lacunele din legislaţie şi de coordonarea insuficientă dintre ţările Uniunii.
În actualul război de agresiune împotriva Ucrainei, guvernul rus a demonstrat că ”chiar şi informaţiile pot fi folosite ca o armă”, deoarece Rusia răspândeşte ”dezinformare fără precedent ca nivel de rea voinţă şi amploare” pentru a-şi induce în eroare propriii cetăţeni şi comunitatea internaţională cu privire la război.
În acest context, eurodeputaţii solicită implicarea organizaţiilor societăţii civile în acţiunile de sensibilizare a publicului şi de răspândire a informaţiilor generale, după bunul exemplu al Taiwanului. Ei subliniază şi necesitatea de a colabora la nivel global cu parteneri care împărtăşesc aceeaşi viziune.
În plus, Parlamentul recomandă să se ia următoarele măsuri:
- mass-media caracterizată prin pluralism şi independenţă, jurnaliştii, verificatorii veridicităţii informaţiilor şi cercetătorii ar trebui să primească fonduri publice;
- ar trebui luată în considerare posibilitatea revocării licenţelor organizaţiilor care distribuie propagandă de stat străină;
- platformele de comunicare socială, care servesc drept vectori pentru ingerinţa străină, ar trebui obligate să nu mai promoveze conturile neautentice care răspândesc interferenţele străine dăunătoare, inclusiv în alte limbi decât engleza;
- universităţile europene ar trebui să reanalizeze cooperarea cu institutele Confucius şi platformele chineze de lobby;
- ar trebui clarificate relaţiile ”extrem de nepotrivite” dintre anumite partide politice europene şi Rusia;
- ar trebui interzisă finanţarea din străinătate a partidelor politice europene şi naţionale;
- ar trebui îmbunătăţită urgent securitatea cibernetică şi ar trebui întocmită o listă a programelor informatice de supraveghere care să fie considerate ilegale, cum ar fi programul Pegasus;
- ar trebui îngreunat procesul prin care actorii străini pot recruta foşti politicieni de rang înalt după ce şi-au încheiat mandatul.
Comisia specială privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE), a fost creată în iunie 2020. Mandatul de un an şi jumătate al comisiei se încheie pe 23 martie, după circa 50 de audieri în care a consultat în jur de 130 de experţi.
