Ţările UE au aprobat Busola strategică a apărării europene, complementară cu NATO: UE va avea o forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari până în 2025
Sursa foto:© European External Action Service Vizualizari:

Ţările UE au aprobat Busola strategică a apărării europene, complementară cu NATO: UE va avea o forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari până în 2025

Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din ţările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă – şi care urmează a fi validată la Summit-ul şefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa, relatează CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, documentul fondator care a primit undă verde de la miniştrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forţe de reacţie rapidă de 5.000 de militari, elaborarea unei strategii spaţială europene pentru securitate şi apărare şi o politică de apărare cibernetică.

Busola oferă Uniunii Europene un plan de acţiune ambiţios pentru consolidarea politicii de securitate şi apărare a UE până în 2030.

“Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un salt calitativ înainte şi să ne sporim capacitatea şi dorinţa de a acţiona, să ne consolidăm rezilienţa şi să investim mai mult şi mai bine în capacităţile noastre de apărare”, au consemnat statele UE, conform unui comunicat difuzat de Consiliu.

Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic şi mai capabil. UE trebuie să fie capabilă să îşi protejeze cetăţenii şi să contribuie la pacea şi securitatea internaţională. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care războiul a revenit în Europa, în urma agresiunii nejustificate şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi a unor schimbări geopolitice majore. Această busolă strategică va spori autonomia strategică a UE şi capacitatea acesteia de a colabora cu partenerii pentru a-şi proteja valorile şi interesele.
 

“Ameninţările sunt în creştere, iar costul inacţiunii este clar. Busola strategică este un ghid pentru acţiune. Acesta stabileşte o cale ambiţioasă de urmat pentru politica noastră de securitate şi apărare pentru următorul deceniu. Aceasta ne va ajuta să ne asumăm responsabilităţile în materie de securitate, în faţa cetăţenilor noştri şi a restului lumii. Dacă nu acum, atunci când?“, s-a întrebat, retoric, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

Potrivit documentului, o UE mai puternică şi mai capabilă în materie de securitate şi apărare va contribui în mod pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi este complementară NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru membrii săi. De asemenea, va intensifica sprijinul pentru ordinea globală bazată pe reguli, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul acesteia.

Busola acoperă toate aspectele politicii de securitate şi apărare şi este structurat în jurul a patru piloni: acţiune, securitate, investiţii şi parteneriat.

Acţiune – Pentru a putea acţiona rapid şi ferm ori de câte ori izbucneşte o criză, împreună cu partenerii dacă este posibil şi singură atunci când este necesar, UE va:

– stabili o capacitate puternică de desfăşurare rapidă a UE de până la 5 000 de soldaţi pentru diferite tipuri de crize;

– fi pregătită să desfăşoare 200 de experţi în misiuni PSAC complet echipaţi în termen de 30 de zile, inclusiv în medii complexe;

– desfăşura exerciţii reale regulate pe uscat şi pe mare;

– spori mobilitatea militară;

– consolida misiunile şi operaţiunile civile şi militare ale UE în cadrul PSAC (Politica de apărare şi securitate comună) prin promovarea unui proces decizional rapid şi mai flexibil , acţionând într-un mod mai robust şi asigurând o mai mare solidaritate financiară;

– utiliza pe deplin Instrumentul european pentru pace pentru a sprijini partenerii;

Securitate – Pentru a-şi consolida capacitatea de a anticipa, de a descuraja şi de a răspunde la ameninţările şi provocările actuale şi la cele care apar rapid, precum şi de a proteja interesele de securitate ale UE, Uniunea va:

–  stimula capacităţile de analiză a informaţiilor;

– dezvolta echipe de reacţie şi instrumente hibride care să reunească diferite instrumente pentru a detecta şi a răspunde la o gamă largă de ameninţări hibride;

– dezvolta în continuare setul de instrumente diplomatice cibernetice şi va institui o politică de apărare cibernetică a UE pentru a fi mai bine pregătită şi a răspunde mai bine la atacurile cibernetice;

– dezvolta un set de instrumente pentru manipularea informaţiilor şi ingerinţe externe;

– elabora o strategie spaţială a UE pentru securitate şi apărare;

– consolida rolul UE ca actor în domeniul securităţii maritime

Investiţii – Statele membre s-au angajat să îşi sporească în mod substanţial cheltuielile în domeniul apărării pentru a răspunde ambiţiei noastre colective de a reduce decalajele critice în materie de capacităţi militare şi civile şi de a consolida baza noastră industrială şi tehnologică de apărare europeană, Astfel, Uniunea Europeană va:

– face schimb de obiective naţionale privind creşterea şi îmbunătăţirea cheltuielilor de apărare pentru a corespunde nevoilor noastre de securitate;

– oferi stimulente suplimentare pentru ca statele membre să se angajeze în dezvoltarea în colaborare a capacităţilor şi să investească în comun în capacităţile strategice şi în capacităţile de ultimă generaţie pentru a opera pe uscat, pe mare, în aer, în domeniul cibernetic şi în spaţiul cosmic;

– stimula inovarea tehnologică în domeniul apărării pentru a umple lacunele strategice şi a reduce dependenţele tehnologice şi industriale;

Parteneriat – Pentru a aborda ameninţările şi provocările comune, UE va:

– consolida cooperarea cu partenerii strategici, cum ar fi NATO, ONU şi partenerii regionali, inclusiv OSCE, UA şi ASEAN;

– dezvolta parteneriate bilaterale mai bine adaptate cu ţări cu mentalităţi similare şi parteneri strategici, cum ar fi SUA, Canada, Norvegia, Regatul Unit, Japonia şi alţii;

-dezvolte parteneriate adaptate în Balcanii de Vest, în vecinătatea noastră estică şi sudică, în Africa, Asia şi America Latină, inclusiv prin consolidarea dialogului şi a cooperării, prin promovarea participării la misiunile şi operaţiunile PSAC şi prin sprijinirea consolidării capacităţilor;

Prima versiune a Busolei strategice a fost prezentată de Înaltul Reprezentant în noiembrie 2021, pe baza primei analize a ameninţărilor la care au contribuit serviciile de informaţii ale celor 27 de state membre ale UE şi a unei faze de dialog structurat între statele membre ale UE, instituţiile UE şi experţi. Versiuni succesive au fost discutate în februarie şi martie 2022 pentru a reflecta dezbaterea dintre statele membre şi pentru a ţine seama de pachetul Comisiei privind apărarea şi spaţiul din 15 februarie şi de cele mai recente evoluţii internaţionale, inclusiv, în special, de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta contribuie în mod direct la punerea în aplicare a agendei de la Versailles.

Busola strategică va fi aprobată la Consiliul European din 24-25 martie 2022.

Similare
RECOMANDĂRI