Cum a influenţat războiul din Ucraina populismul din Europa de Est
După doi ani de creştere a atitudinilor populiste în Europa de Est, ultima lună a dus la o revenire la scorurile de dinainte de pandemie, se arată într-o analiză a Centrului pentru promovarea Participării şi Democraţiei, din cadrul SNSPA, prezentată în cadrul unei dezbateri la Universitatea Harvard.
Discuţiile s-au referit la cauzele care au dus la creşterea populismului în România în ultimii ani, dar şi la efectele războiului din Ucraina asupra acestui tip de discurs. După doi ani în care discursul populist a câştigat tot mai mulţi simpatizanţi în România, pe fondul pandemiei şi a contextului economic şi social, războiul din Ucraina a dus la o revenire la scorurile de dinainte de pandemi, scrie Digi24.
Războiul din Ucraina a facut ca publicul din România, ca şi din alte state occidentale, să devină mai atent la acest tip de discurs, spun specialiştii care au participat la discuţia de la Harvard.
Mai mult, un alt efect important al ultimelor luni a fost creşterea încrederii în Vest (UE, NATO, SUA) şi scăderea majoră a încrederii în Rusia (sursa principală de dezinformare în regiune).
Potrivit sondajelor, România are o pondere mult mai mare de public cu atitudini populiste, comparativ cu statele europene – ilustrându-se astfel cât de mare este tentaţia folosirii acestei retorici în prezent.
Cifrele sondajelor CPD arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere chiar în luna de campanie electorala (din octombrie 2020), cu alte momente de creştere pe parcursul părţii a doua a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă.
Ceeea ce a facut cel mai mult sa crească atitudinile populiste în Romania, conform studiilor CPD, este modul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educaţie şi cu slabă informare media sunt cei mai predispuşi în a prelua acest tip de atitudine, fiind şi cei mai direct loviţi de efectele economice ale unor perioade complicate.
Dacă, uzual, publicul care are atitudini populiste votează aproape natural partidele de opozitie (oricare ar fi acestea), pandemia a condus la o schimbare de ton – apariţia unui nou partid cu discurs populist (AUR) a coincis cu apariţia în Romania a unui discurs anti-sistem diferit, mai agresiv, mai axat pe mesaje anti-occidentale si ultra-naţionaliste.
