De ce „accesul egal” la vaccinul anti-COVID ocoleşte ţările sărace. Analiză

Pe de o parte, sunt exemple ca Uniunea Europeană sau Marea Britanie, unde au fost administrate deja peste 11 milioane de doze de vaccin. În total, UE a semnat contracte pentru 2,3 miliarde de doze, iar Marea Britanie pentru 367 de milioane. Dacă vor fi aprobate toate vaccinurile pentru care s-au semnat pre-contracte, populaţia din aceste zone ar putea fi vaccinată de trei ori.

Ţările bogate şi-au anunţat obiective ambiţioase pentru luna septembrie: guvernul britanic vrea să administreze prima doză întregii populaţii adulte; Belgia plănuieşte să vaccineze 70% din populaţie, iar Germania a stabilit un prag de 60%.

Pe de altă parte, însă, sunt ţările sărace, unde campaniile de vaccinare nici măcar nu au început.

Este coşmarul asupra căruia experţii în sănătate globală au avertizat în urmă cu mult timp, scrie Politico.

COVAX - sistemul creat pentru a asigura distribuţia echitabilă a vaccinurilor, administrat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii; Gavi - Alianţa Vaccinurilor - este instrumentul care sprijină participarea a 92 de ţări cu venituri mici şi medii la sistemul COVAX; Coaliţia pentru Inovare în caz de Epidemie - a fost gândită să rezolve problema distribuirii echitabile a vaccinurilor, dar nu a reuşit. Deşi a securizat circa 2 miliarde de doze de vaccin, cu scopul de a acoperi 20% din populaţia ţărilor participante până la finele lui 2021, nicio doză nu a fost livrată.

Cea mai mare nevoie de ajutorul COVAX o au ţările care nu-şi permit să cumpere vaccinul din reusurse proprii, 92 de ţări în total. Printre ele se numără Afganistan, Etiopia, Uganda sau Zimbabwe. Dar sunt şi ţări care îşi permit să plătească dozele, cum e Africa de Sud, dar care a apelat la medierea COVAX.

„Cum putem să spunem că avem echitate? Nu putem”, a afirmat Kate Elder, consilier al organizaţiei Medici fără Frontiere.

Chiar şi directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recunoscut că lucrurile nu merg aşa cum trebuie. 

“Trebuie să fiu categoric: lumea este la un pas de o prăbuşire morală catastrofală – iar preţul pentru aceasta va fi plătit cu vieţi din cele mai sărace ţări”, a avertizat el. 

Unele dintre ţările la care se referă directorul OMS au criticat, la rândul lor, COVAX. Reprezentantul Austriei a spus că acest organism „trebuie să lucreze mai bine”. El a făcut apel la Gavi, organizaţia care asigură funcţionarea COVAX, să facă publice detaliile planului de livrare a vaccinurilor.

Gavi s-a apărat însă, arătând că sistemul COVAX încearcă să facă lucruri la „o viteză fără precedent”. 

Negocieri directe

Încă de la început, COVAX a fost cu un pas în urmă, ţările bogate trecând imediat la negocieri secrete cu producătorii de vaccinuri. Luni la rând, susţinătorii COVAX au cerut ca ţările bogate să participe la proiect. În cele din urmă, au început să apară promisiunile de finanţare.

UE contribuie cu 500 de milioane de euro pentru sprijinirea ţărilor cu venituri mici şi medii. Alte ţări au promis contribuţii substanţiale: Franţa şi Germania câte 100 de milioane de euro, Canada - 246 de milioane de dolari. 

Dar înţelegerile bilaterale - pe care COVAX iniţial le-a acceptat - continuă să prolifereze, iar ţările cumpără în continuare sute de milioane de doze dintr-o rezervă globală limitată. Principala îngrijorare privind aceste înţelegeri este că ele permit ţărilor bogate să obţină mai multe doze dintr-o rezervă limitată, în loc să negocieze colectiv, pentru a permite o distribuţie echitabilă a vaccinurilor.

În timpul discursului său, Tedros a criticat ţările care, „în timp ce vorbesc pe limba accesului echitabil, continuă să prioritizeze acorduri bilaterale, evitând COVAX, mărind preţurile şi încercând să sară rândul la coadă. Acest lucru este greşit”.

El a spus că aceste înţelegeri bilaterale, dintre care 12 au fost semnate numai anul acesta, duc la creşterea preţurilor.

Ţările bogate îşi securizează vaccinuri în dauna COVAX, a explicat Kirsten Mathieson, consilier pe politici de sănătate la Salvaţi Copiii.

În apărarea sa, UE a amintit de contribuţia sa la COVAX. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în repetate rânduri că „echipa Europei” este cel mai mare contributor la sistemul COVAX.

O posibilă veste bună ar putea veni din partea SUA, care nu a aderat la sistemul COVAX în timpul administraţiei Trump. Congresul american a aprobat suma de 4 miliarde de dolari pentru Gavi, bani care vor merge direct către sistemul COVAX. Acest lucru trebuie însă clarificat de noua administraţie Joe Biden.  

„Nu ne aflăm într-o poziţie bună”

Cât despre data începerii distribuirii vaccinurilor prin acest sistem, COVAX a indicat luna februarie, însă cei care au urmărit acest subiect sunt sceptici. 

„Nu ne aflăm într-o poziţie bună”, a spus Jaume Vidal, un consilier al organizaţiei Health Action International, care se teme că unele ţări vor primi primele doze abia la anul. „Ajungem într-o situaţie pe care COVAX a fost creat s-o evite: o cursă a vaccinurilor”.

Problema principală este că cele mai multe înţelegeri făcute de COVAX nu sunt achiziţii făcute în avans cu producătorii (cu excepţia a două contracte pentru 370 de milioane de doze, prin intermediul Serum Institute din India).

De exemplu, deal-ul pentru 500 de milioane de doze de la producătorul Janssen este sub forma unui memorandum de înţelegere, iar pentru 200 de milioane de doze de la Sanofi/GSK s-a făcut o declaraţie de intenţie.

Unele ţări care îşi plătesc singure vaccinurile au probleme în a asigura aceste plăţi în avans. Africa de Sud, de exemplu, a ratat termenul la care trebuia să facă o plată de 16 milioane de euro.

Aceste plăţi anticipate reprezintă o „problemă imensă” pentru multe ţări, a spus Alain Alsalhani, de la organizaţia Medici fără Frontiere. Ţările nu pot justifica sume mari de bani pe care să le plătească pentru vaccinuri care încă nu există.

Redistribuirea excesului

O posibilă rezolvare a acestei probleme ar fi ca ţările bogate să doneze excesul de vaccinuri achiziţionate. Canada s-a oferit să facă asta, după ce populaţia este imunizată. Comisia Europeană a spus că statele membre pot face acest lucru şi că va veni cu o schemă prin care să distribuie acest exces. Ursula von der Leyen a precizat că dozele în exces vor fi distribuite ori prin sistemul COVAX, ori direct ţărilor care au nevoie.

Până acum, nu sunt dovezi că ţările chiar au redistribuit doze, afirmă Kirsten Mathieson.

Norvegia pare să fie singura ţară care a promis explicit că va dona doze de vaccin prin COVAX în fazele incipiente ale vaccinării.

Vaccinurile neautorizate - indicatorul disperării

În vreme ce ţările bogate se concentrează să-şi protejeze populaţia, Rusia şi China îşi extind influenţa diplomatică cu ajutorul vaccinului. Multe ţări care altfel n-ar avea nicio doză de vaccin au acceptat bucuroase oferta Rusiei (vaccinul Sputnik V) sau a Chinei (Sinovac sau Sinopharm).

Vaccinul Sinovac se administrează deja în Turcia şi în Indonezia, în ciuda semnelor de întrebare privind eficienţa sa. Compania a făcut înţelegeri şi cu alte ţări, cum ar fi Brazilia, Tailanda sau Filipine.

Argentina şi Belarus au început să folosească vacinul Sputnik de la ruşi.

Faptul că aceste vaccinuri sunt cumpărate înainte ca eficienţa lor să fie dovedită este doar un indicator al disperării ţărilor, explică Kate Elder, consilier al organizaţiei Medici fără Frontiere.

„Oricare guvern cu posibilităţi financiare şi determinare politică să găsească alternative la COVAX va încerca să o facă”, mai spune ea.