Turcia cere Rusiei returnarea ”aurului troian”
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Turcia cere Rusiei returnarea ”aurului troian”

„Aurul de la Troia” sau „Comoara lui Priam”, colecţia legendară de bijuterii a arheologului Heinrich Schliemann, găsită în timpul săpăturilor de pe dealul Gissarlyk din provincia turcă Canakkale din 1873, poate deveni un alt subiect care să inflameze relaţiile dintre Moscova şi Ankara.

Directorul Muzeului Troiei din Chanakkale, care a fost inaugurat în 2018, a declarat, ieri, că cererea referitoare la returnarea comorii, aflată în Muzeul Artelor Plastice din Moscova, este încă în continuare în vigoare.

Potrivit lui Ali Atmadca, ministerele şi departamentele turceşti sunt implicate în „o luptă diplomatică şi juridică la scară largă pentru returnarea monumentelor istorice scoase în străinătate în diferite moduri”. „Înainte, cei care nu voiai să ne dea înapoi monumentele noastre situate în Europa sau în alte ţări, aveau motive precum „unde veţi expune aceste valori”. De acum înainte nu există astfel de motive. Muzeul Troiei, unul dintre cele mai importante din lume, şi-a deschis larg uşile pentru vizitatori, iar locaţia sa este cunoscută „, citează Dikgazete pe directorul muzeului.

Reamintim că unele dintre artefactele valoroase din comoara nepreţuită din Troia sunt acum la Muzeul Berlinului, iar unele sunt stocate în Rusia – la Muzeul ”Puşkin” din Moscova.

Şi Germania cere Rusiei spă returneze aceste artefacte antice, susţinand că acestea au fost mutate de pe teritoriul german în URSS după al doilea război mondial.

Turcii, însă, cred că comoara a fost dusă ilegal în Germania – arheologul german le-a scos din Turcia ilegal, astfel că Germania nu are drepturi asupra comorii.

În 2012, Ankara a cerut deja Rusiie să returneze aceste valori culturale. Atunci, ministrul culturii Turciei, Ertogrul Gunay, a declarat că intenţionează să solicite repatrierea „comorii lui Priam” de la guvernul rus. Dar, în 2013, comentând asupra unei cereri similare din partea Germaniei de a returna artefactele strămutate, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu intenţionează să returneze comoara. Această poziţie a preşedintelui a provocat un scandal – cancelarul german Angela Merkel, în timpul unei vizite cu Putin la expoziţia Ermitaj, care a inclus şi o parte din aurul troian, a declarat că este necesar să se întoarcă la problema restituirii valorilor capturate în Germania.

Ca răspuns, Vladimir Putin a spus: „Care este diferenţa pentru un simplu cetăţean daca aceste valori sunt la Berlin, Sankt-Petersburg, Moscova sau Turcia? Şi atunci, poate ca nici turcii nu vor mai cere returnarea comorii lui Schliemann, germanii nu vor cere valorile mutate la noi şi nici noi nu vom cere nimănui să găsească şi să ne returneze valorile ruseşti”, a spus Putin, care a răspuns simultan cererilor atât a Germaniei, cât şi a Turciei.

Conform legislaţiei Federaţiei Ruse, valorile istorice stramutate în ţară ca trofee de război au statutul de „proprietate federală a Rusiei”. Legea din 1998 „Cu privire la valorile strămutate în Federaţia Rusă ca rezultat al celui de-al doilea război mondial şi consecinţele sale” sustine că majoritatea obiectelor de artă strămutate sunt considerate patrimoniul cultural al Federaţiei Ruse şi nu pot fi transferate în alte ţări.

Comoara lui Priam sau aurul din Troia constă din câteva mii de ornamente şi alte obiecte găsite în 1873 de către arheologul german Heinrich Schliemann in nord-vestul Turciei. Ea datează din 2400-2300 î.H., adică cu o mie de ani înainte de Priam.

Schliemann a transportat în secret comoara la Berlin. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, in 1945, „comoara lui Priam”, alături de alte lucrări de artă antică, a căzut în mâinile comandantului sovietic şi a fost dusă în URSS ca trofee de razboi. Timp de mulţi ani, comoara a fost păstrată în secret în URSS şi abia în 1993 guvernul rus a recunoscut că comoara Troiei se află la Moscova.

16 aprilie 1996, după 51 de ani, „Aurul Troiei” a fost expus în Muzeul Puşkin din Moscova.

Similare
RECOMANDĂRI