UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la graniţa Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas
Sursa foto:© European Union 2021 Vizualizari:

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la graniţa Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, şi-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, relatează CaleaEuropeană.ro, cu referire la Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forţe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului, notează sursa citată.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puţin şapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deşi există mai multe în care situaţia ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există şi alte modalităţi de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE şi NATO şi despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuţiilor dintre Annalena Baerbock şi Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul faţă de securitatea Ucrainei şi a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preţ uriaş” dacă alege calea escaladării. 

Mai mult, Alianţa Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei şi a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această ţară să se poată apăra mai uşor de noile forme de agresiune din spaţiul cibernetic. 

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfăşurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziţii coordonate între aliaţi, şi au anunţat că nu vor precupeţi niciun angajament pentru a-şi consolida ”prezenţa NATO în statele aliate din prima linie şi să sporească asistenţa defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunţate de preşedintele Klaus Iohannis în discursul anual susţinut în faţa ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

Mesaje similare au fost transmise şi de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica uşilor deschise a NATO şi dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce doreşte, printre altele, retragerea forţelor din estul Alianţei şi garanţii că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuţiilor, desfăşurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”şantajul” Rusiei, care ameninţă cu acţiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit menţiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniştrilor apărării şi de externe, găzduită de oraşul francez Brest, context în care Vasile Dîncu şi Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO şi SUA şi pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că deţin informaţii potrivit cărora Rusia ”pregăteşte terenul pentru opţiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruşi, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriştilor ceceni, dar despre care nu a reuşit să aducă dovezi pentru a-şi proba acuzaţiile, aminteşte John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruşi a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienţei grupării regionale de trupe Belarus-Rusia.

Soluţionarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, şfâşiată de un război izbucnit acum şapte ani între Kiev şi separatiştii pro-ruşi ce a făcut peste 10.000 de victime şi a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations. 

Din februarie 2015, Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au încercat să medieze o încetare a violenţelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu şi controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înţelegere diplomatică şi la o rezoluţie satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru ţări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

Similare
RECOMANDĂRI