Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Pantelimon HALIPPA, apostolul Unirii Basarabiei cu România

Pantelimon HALIPPA, publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea cu România. În 1906-1907 – participă, în calitate de redactor, la editarea ziarului “Basarabia”, prima publicaţie periodică în limba română, cu litere chirilice, în coloanele căreia sunt discutate chestiunile ce priveau interesele naţionale ale Basarabiei.

Mai 1913 - aprilie 1917 – editează revista „Cuvânt Moldovenesc”, cea dintâi revistă moldovenească din Rusia, asumându-şi  întreaga muncă redacţională. Participă la articularea programului de luptă al românilor din Basarabia în condiţiile revoluţiei ruse din februarie 1917.

Ion Pelivan avea să noteze: “Revista şi ziarul “Cuvânt Moldovenesc” au contribuit enorm la emanciparea Basarabiei, au netezit calea spre constituirea Sfatului Ţării şi unirea Basarabiei cu România”.

22 noiembrie 1917 – 25 noiembrie 1918 –  Pledează pentru naţionalizarea învăţământului, reforma agrară, constituirea Sfatului Ţării al Basarabiei. Conduce, în calitate de vicepreşedinte, şedinţele Sfatului Ţării, contribuind la organizarea Basarabiei, proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti şi independenţei ei, la votarea Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România.

Pan Halippa, vicepreşedinte al Sfatului Ţării, 24 ianuarie 1918: “Toţi intelectualii moldoveni doresc din inimă unirea cât mai grabnică cu România. Pentru aceasta au luptat ei până acuma şi nu se vor da îndărăt de la nicio piedică ce le va sta în calea înfăptuirii României Mari a tuturor românilor”.

La 15/28 noiembrie 1918, a participat la Congresul General al Bucovinei, iar la 1 decembrie 1918 la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, transmiţând românilor din aceste provincii proaspăt dezrobite mesajul de susţinere şi de solidaritate naţională a românilor basarabeni.
 
1 decembrie 1918
În una dintre scrierile sale menţiona: “La adunările de la Cernăuţi şi Alba-Iulia eu am participat ca delegat al Basarabiei şi asta a fost cea mai mare bucurie în viaţa mea, căci am văzut cu ochii mei împlinirea visului poporului român de a fi unit într-o Românie Mare, liberă şi independentă”.

Manifestând un viu interes faţă de trecutul provinciei natale, Pantelimon Halippa a dat publicităţii un şir de studii şi articole axate pe tematica istorică basarabeană. Moştenirea sa literară cuprinde peste 280 de poezii şi traduceri poetice, o sumedenie de schiţe, memorii, dar în volum a reuşit să aranjeze un singur tom, Flori de pârloagă, tipărit în 1921 la Iaşi.

A protestat energic împotriva reocupărilor succesive ale Basarabiei de către Armata Roşie şi la reintroducerea regimului dictatorial comunist sovietic anti-românesc. A ajutat, de asemenea, pe refugiaţii basarabeni să se reintegreze în societatea românească încă democratică. Pan Halippa a fost arestat şi închis la Sighet, apoi predat ruşilor comunişti şi trimis în lagăr în Siberia, eliberat şi retrimis în România, unde a fost închis la Gherla (1955 – 1957). A fost eliberat în 1957 şi a trăit în Bucureşti, alături de familie, ultimele două decenii de viaţă.

S-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani. La 3 mai rudele şi prietenii l-au înmormântat la cimitirul de la mănăstirea Cernica, locul de veşnică odihnă a mai multor basarabeni.
Similare
RECOMANDĂRI