CEDO dictează despăgubiri de 2.000 de euro în cazul unor victime ale deportărilor din 1949, care au fost nedreptăţiţi în instanţele din R.Moldova
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

CEDO dictează despăgubiri de 2.000 de euro în cazul unor victime ale deportărilor din 1949, care au fost nedreptăţiţi în instanţele din R.Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea în cauza Gheorghiţă v. Republica Moldova. În speţă, reclamantul şi membrii familiei sale au fost victime ale deportărilor regimul sovietic din 1949, bunurile lor fiind confiscate. Ulterior, aceştia au fost reabilitaţi.

La 31 iulie 2003, în baza articolului 12 din Legea nr. 1225-XII din 8 decembrie 1992 cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, reclamantul a depus o cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral şi material suportat în urma confiscării bunurilor sale, menţionează BizLaw.md

Prin hotărârea din 29 octombrie 2004, Judecătoria Călăraşi a admis parţial acţiunea reclamantului şi a dispus acordarea sumei de 700 lei pentru prejudiciul material şi 15.000 lei pentru prejudiciul moral. Ministerul Finanţelor a depus o cerere de apel. Prin hotărârea sa din 29 martie 2005, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul Ministerului Finanţelor şi a casat parţial hotărârea din 29 octombrie 2004, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii depuse de către reclamant cu privire la încasarea prejudiciului moral. Instanţa a reţinut că legislaţia în vigoare nu prevedea repararea prejudiciului moral pentru victimele represiunilor politice.

Prin decizia sa din 28 septembrie 2005, Curtea Supremă de Justiţie a declarat inadmisibil recursul reclamantului, bazându-se pe prevederile articolului 429 alin. 4 din Codul de procedură civilă (în vigoare la momentul evenimentelor) şi a specificat că reclamantul nu putea ataca decizia respectivă cu recurs, întrucât nu contestase hotărârea cu apel.

Invocând încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, reclamantul s-a plâns de respingerea recursului său de către Curtea Supremă de Justiţie, astfel fiind privat de dreptul de acces la justiţie.

Curtea a notat că interpretarea extrem de restrictivă oferită de către Curtea Supremă de Justiţie a prevederilor articolului 429 alin. 4 din Codul de procedură civilă a încălcat dreptul reclamantului la o cale de atac în faţa acestei instanţe, a cărei decizie nu fusese proporţională cu scopul legitim urmărit. Astfel, instanţele naţionale au încălcat dreptul de acces la o instanţă a reclamantului, garantat de către Articolul 6 § 1 din Convenţie. Prin urmare, Curtea a acordat reclamantului 1.500 euro pentru prejudiciul moral şi 500 euro pentru costuri şi cheltuieli.

Similare
RECOMANDĂRI