Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
ICJ. Reformele în domeniul justiţiei aşa şi nu au contribuit la asigurarea independenţei sistemului judiciar
Reformele în domeniul justiţiei, desfăşurate de autorităţile noastre, aşa şi nu au contribui la asigurarea independenţei sistemului judiciar al ţării. La aceste concluzii au ajuns experţii Comisiei Internaţionale a Juriştilor (ICJ), prezentate în raportul "Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Moldova".
Astăzi la prezentarea raportului la Chişinău, consilierul juridic principal al Programului ICJ pentru Europa şi Asia Centrală, Massimo Frigo, a menţionat că în Republica Moldova au fost desfăşurate un număr mare de reforme importante, însă niciuna nu a dus la independenţa judecătoriilor.
"Reformele legislative sunt necesare, dar mai importantă este schimbarea mentalităţii şi cultura profesională a judecătorilor, care trebuie să apere şi să promoveze independenţa în munca lor", a spus el.
Potrivit lui, Moldova a înregistrat unele progrese, printre care implementarea sistemelor de înregistrare audio a tuturor şedinţelor de judecată şi repartizarea aleatorie a dosarelor în rândul judecătorilor, precum şi majorarea salariilor judecătorilor, însă calitatea implementării celor mai importante reforme are de suferit din cauza lipsei de voinţă politică, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a devenit un instrument de presiune asupra judecătorilor.
"În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii şi relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-şi exprima opinia despre situaţia din sistemul judecătoresc, şi frica urmăririi penale doar pentru pronunţarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere", a spus expertul.
În raport se menţionează că organele de stat trebuie, în limita competenţei lor, să depună toate eforturile pentru a încuraja în mod activ şi public judecătorii să nu se teamă să-şi îndeplinească cu onestitate îndatoririle profesionale. De asemenea, este necesară modificarea componenţei CSM prin anularea calităţii de membru din oficiu a ministrului Justiţiei, a procurorului general şi a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Numărul judecătorilor din judecătorii (instanţe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate.
Autorii documentului recomandă ca şedinţele CSM să nu se desfăşoare cu uşile închise pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea. De asemenea, din articolul 307 al Codului penal, care prevede pedeapsă pentru pronunţarea unei sentinţe contrar legii, trebuie exclusă clauza privind privarea de libertate, deoarece aceasta oferă procurorilor un instrument de presiune asupra judecătorilor.
Experţii consideră că şedinţele de judecată în cauzele penale trebuie să fie publice (mai ales în cazurile de interes public crescut), iar deciziile trebui să fie făcute publice. De asemenea, este necesar să fie eliminate modificările conform cărora judecătorii nu sunt obligaţi să-şi motiveze deciziile în cauzele civile, iar autorităţile Moldovei ar trebui să găsească un alt mod de a uşura povara judecătorilor.
Raportul a fost elaborat în cadrul misiunii de monitorizare, desfăşurată de ICJ în noiembrie 2018 în baza unor rapoarte similare din 2004 până în 2012, în cadrul proiectului "Promovarea supremaţiei legii prin monitorizare de către societatea civilă", implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cu sprijinul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
"Reformele legislative sunt necesare, dar mai importantă este schimbarea mentalităţii şi cultura profesională a judecătorilor, care trebuie să apere şi să promoveze independenţa în munca lor", a spus el.
Potrivit lui, Moldova a înregistrat unele progrese, printre care implementarea sistemelor de înregistrare audio a tuturor şedinţelor de judecată şi repartizarea aleatorie a dosarelor în rândul judecătorilor, precum şi majorarea salariilor judecătorilor, însă calitatea implementării celor mai importante reforme are de suferit din cauza lipsei de voinţă politică, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a devenit un instrument de presiune asupra judecătorilor.
"În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii şi relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-şi exprima opinia despre situaţia din sistemul judecătoresc, şi frica urmăririi penale doar pentru pronunţarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere", a spus expertul.
În raport se menţionează că organele de stat trebuie, în limita competenţei lor, să depună toate eforturile pentru a încuraja în mod activ şi public judecătorii să nu se teamă să-şi îndeplinească cu onestitate îndatoririle profesionale. De asemenea, este necesară modificarea componenţei CSM prin anularea calităţii de membru din oficiu a ministrului Justiţiei, a procurorului general şi a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Numărul judecătorilor din judecătorii (instanţe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate.
Autorii documentului recomandă ca şedinţele CSM să nu se desfăşoare cu uşile închise pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea. De asemenea, din articolul 307 al Codului penal, care prevede pedeapsă pentru pronunţarea unei sentinţe contrar legii, trebuie exclusă clauza privind privarea de libertate, deoarece aceasta oferă procurorilor un instrument de presiune asupra judecătorilor.
Experţii consideră că şedinţele de judecată în cauzele penale trebuie să fie publice (mai ales în cazurile de interes public crescut), iar deciziile trebui să fie făcute publice. De asemenea, este necesar să fie eliminate modificările conform cărora judecătorii nu sunt obligaţi să-şi motiveze deciziile în cauzele civile, iar autorităţile Moldovei ar trebui să găsească un alt mod de a uşura povara judecătorilor.
Raportul a fost elaborat în cadrul misiunii de monitorizare, desfăşurată de ICJ în noiembrie 2018 în baza unor rapoarte similare din 2004 până în 2012, în cadrul proiectului "Promovarea supremaţiei legii prin monitorizare de către societatea civilă", implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cu sprijinul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
