Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Oficial. Interdicţia generală privind accesul victimelor torturii şi reprezentanţilor acestora la materialele cauzei penale – neconstituţională
Curtea Constituţională s-a pronunţat astăzi pe marginea unor prevederi din Codul penal şi din Codul de procedură penală. Aceste prevederi interzic părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului şi părţii responsabile civilmente de a avea acces la materialele cauzei penale pe durata urmăririi penale. Subiectul a fost examinat după o sesizare depusă de avocatul unei victime a torturii, la începutul lunii noiembrie 2018. Bărbatul a fost maltratat de către poliţişti, iar CEDO a condamnat Republica Moldova pentru investigarea inefectivă a cauzei lui, care durează din anul 2010 şi la care au lucrat zece procurori.
Curtea a analizat această sesizare prin prisma obligaţiilor care se referă la asigurarea participării efective a victimei şi a reprezentantului acesteia la urmărirea penală. Curtea a examinat proporţionalitatea interdicţiei impuse părţii vătămate şi a reprezentantului acesteia de a avea acces la materialele dosarului pe durata urmăririi penale.
CC a admis faptul că interdicţia în discuţie poate urmări scopul legitim al păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. În acelaşi timp, Curtea a menţionat că scopul legitim al păstrării confidenţialităţii urmăririi penale trebuie raportat la interesele particulare ale fiecărei părţi la proces.
Astfel, în raport cu partea vătămată urmărirea penală este la fel de confidenţială ca în cazul bănuitului sau învinuitului, toţi putând să aibă acces la materialele dosarului doar după terminarea urmăririi penale.
Curtea a observat că restricţionarea absolută a accesului la materialele dosarului apare în contextul în care victima este, de obicei, principala sursă de informaţie pentru organele de urmărire penală în cazul săvârşirii unei infracţiuni. Fără ca victima şi reprezentantul acesteia să aibă acces la materialele urmăririi penale şi să fie informată în mod corespunzător cu privire la desfăşurarea anchetei, ei nu pot contesta ceva concret în faţa unei instanţe.
De asemenea, Curtea a menţionat că terminarea urmăririi penale se poate dovedi a fi o etapă târzie pentru ca partea vătămată şi reprezentantul acesteia să poată interveni într-o situaţie care reclamă o reacţie promptă.
În cele din urmă Curtea a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către autorul excepţiei în dosarul nr. 10-329/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
CC a admis faptul că interdicţia în discuţie poate urmări scopul legitim al păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. În acelaşi timp, Curtea a menţionat că scopul legitim al păstrării confidenţialităţii urmăririi penale trebuie raportat la interesele particulare ale fiecărei părţi la proces.
Astfel, în raport cu partea vătămată urmărirea penală este la fel de confidenţială ca în cazul bănuitului sau învinuitului, toţi putând să aibă acces la materialele dosarului doar după terminarea urmăririi penale.
Curtea a observat că restricţionarea absolută a accesului la materialele dosarului apare în contextul în care victima este, de obicei, principala sursă de informaţie pentru organele de urmărire penală în cazul săvârşirii unei infracţiuni. Fără ca victima şi reprezentantul acesteia să aibă acces la materialele urmăririi penale şi să fie informată în mod corespunzător cu privire la desfăşurarea anchetei, ei nu pot contesta ceva concret în faţa unei instanţe.
De asemenea, Curtea a menţionat că terminarea urmăririi penale se poate dovedi a fi o etapă târzie pentru ca partea vătămată şi reprezentantul acesteia să poată interveni într-o situaţie care reclamă o reacţie promptă.
În cele din urmă Curtea a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către autorul excepţiei în dosarul nr. 10-329/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
