Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Diaspora promovează limba română: Mesaje emoţionante ale basarabenilor aflaţi peste tot prin lume
Campania TVR MOLDOVA "Limba Noastră cea Română" continuă cu mesaje emoţionante ale basarabenilor aflaţi peste tot prin lume. Chiar dacă sunt departe de casă, ei nu uită să-şi cintească şi să vorbească limba română, fie că se află în Irlanda, Italia sau în orice alt colţ al lumii. La Paris, de exemplu, câţiva români basarabeni au recitat poezii la bustul marelui poet Mihai Eminescu.
MARGARETA LUŢĂ, presedintele Asociaţiei "Mihai Eminescu" din Paris, Franţa: "Omenirea suntem noi, mamele lumii care-i toarcem fuiorul. Omenirea suntem noi şi de la noi porneşte totul".
DORIN DUŞCIAC, basarabean stabilit la Paris, Franţa: "Limba Română este, de fapt, km zero al fiinţei noastre naţionale. Şi eu cred că e bine să fie aşa. Eu cred că, în acest mod, am rezistat, în acest mod am reuşit pariul împotriva timpului, care ne-a pus la încercare existenţa de-a lungul deceniilor, de-a lungul secolelor".
DRAGOŞ GALBUR, basarabean stabilit în Dublin, Irlanda: "Pe noi, pe românii plecaţi după hotare ne uneşte şi ne conectează de ţară un singur lucru – limba română. Atunci când auzi în autobuz, dimineaţa, când mergi la lucru aici, în Irlanda, limba română, nu ai decât un sentiment de mândrie".
TATIANA NOGAILÎC, basarabeancă stabilită în Italia: "Limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată, un şirag de piatră rară pe moşie revărsată. Dragi conaţionali, aş dori ca toţi cei care ne aflăm peste hotare să menţinem focul viu în vatră. Am în vedere să vorbim limba mamei, limba noastră, graiul moldovenesc, limba română cu copiii noştri, dar cel mai important este ca ei să o înveţe corect".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Pentru limba noastră cea română, mai suspină fluierul la stână. Pentru limba noastră românească seamănă ţăranii grâu, să crească. Pentru limba noastră cea română au murit părinţi cu arma-n mână. Prunci se nasc la piept, duios să-ngâne, slova caldei noastre limbi române".
DRAGOŞ GALBUR, basarabean stabilit în Dublin, Irlanda: "Cât a patriei fiinţă ş-a ei rodnică ţărână, ce-a născut în suferinţă limba noastră cea română. Nu uitaţi niciodată de limba voastră, stimaţi prieteni, căci suntem pierduţi nu când pierdem ţara, suntem pierduţi când pierdem limba".
TATIANA NOGAILÎC, basarabeancă stabilită în Italia: "Foarte mulţi copii, mi se rupe inima când merg acasă şi aud în avion că e vorbesc numai limba italiană şi părinţii spun că ei nu au avut timp să o înveţe. Eu, pur şi simplu, nu cred în asta. Personal, când am adus copilul în Italia, am adus şi alfabetul, i l-am aşezat în faţă şi i-am spus că el nu trebuie să uite limba de unde a plecat".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Dorul dacă vine să m-aline, vine doar în limba noastră cea română".
DORIN DUŞCIAC, basarabean stabilit la Paris, Franţa: "Şi dacă, astăzi, mai putem exista ca popor, este pentru că ne-a unit întotdeauna limba română, limba română care, aşa cum spune un slogan bine cunoscut, este şi va fi singura noastră stăpână".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Să lăsăm deci, tot ce ne dezbină, fraţii mei de sabie latină şi să dăm, din nou, mână cu mână, pentru limba noastră cea română".
DORIN DUŞCIAC, basarabean stabilit la Paris, Franţa: "Limba Română este, de fapt, km zero al fiinţei noastre naţionale. Şi eu cred că e bine să fie aşa. Eu cred că, în acest mod, am rezistat, în acest mod am reuşit pariul împotriva timpului, care ne-a pus la încercare existenţa de-a lungul deceniilor, de-a lungul secolelor".
DRAGOŞ GALBUR, basarabean stabilit în Dublin, Irlanda: "Pe noi, pe românii plecaţi după hotare ne uneşte şi ne conectează de ţară un singur lucru – limba română. Atunci când auzi în autobuz, dimineaţa, când mergi la lucru aici, în Irlanda, limba română, nu ai decât un sentiment de mândrie".
TATIANA NOGAILÎC, basarabeancă stabilită în Italia: "Limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată, un şirag de piatră rară pe moşie revărsată. Dragi conaţionali, aş dori ca toţi cei care ne aflăm peste hotare să menţinem focul viu în vatră. Am în vedere să vorbim limba mamei, limba noastră, graiul moldovenesc, limba română cu copiii noştri, dar cel mai important este ca ei să o înveţe corect".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Pentru limba noastră cea română, mai suspină fluierul la stână. Pentru limba noastră românească seamănă ţăranii grâu, să crească. Pentru limba noastră cea română au murit părinţi cu arma-n mână. Prunci se nasc la piept, duios să-ngâne, slova caldei noastre limbi române".
DRAGOŞ GALBUR, basarabean stabilit în Dublin, Irlanda: "Cât a patriei fiinţă ş-a ei rodnică ţărână, ce-a născut în suferinţă limba noastră cea română. Nu uitaţi niciodată de limba voastră, stimaţi prieteni, căci suntem pierduţi nu când pierdem ţara, suntem pierduţi când pierdem limba".
TATIANA NOGAILÎC, basarabeancă stabilită în Italia: "Foarte mulţi copii, mi se rupe inima când merg acasă şi aud în avion că e vorbesc numai limba italiană şi părinţii spun că ei nu au avut timp să o înveţe. Eu, pur şi simplu, nu cred în asta. Personal, când am adus copilul în Italia, am adus şi alfabetul, i l-am aşezat în faţă şi i-am spus că el nu trebuie să uite limba de unde a plecat".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Dorul dacă vine să m-aline, vine doar în limba noastră cea română".
DORIN DUŞCIAC, basarabean stabilit la Paris, Franţa: "Şi dacă, astăzi, mai putem exista ca popor, este pentru că ne-a unit întotdeauna limba română, limba română care, aşa cum spune un slogan bine cunoscut, este şi va fi singura noastră stăpână".
ALEXANDRU CAZACU, basarabean stabilit în Italia: "Să lăsăm deci, tot ce ne dezbină, fraţii mei de sabie latină şi să dăm, din nou, mână cu mână, pentru limba noastră cea română".
