Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Masacrul de la Fântâna Albă, tratat superficial în manualele şcolare
Evenimentele tragice de la Fântâna Albă sunt reflectate selectiv în manualele şcolare, dar acest subiect este unul foarte sensibil şi trebuie să fie studiat şi conştientizat. Asta a declarat Lucia Argint, doctor în istorie, profesoară la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău, în cadrul ediţiei Obiectiv Comun de vineri, 31 martie, dedicată Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone.
„După 2011 nu s-a mai editat nimic şi este păcat pentru că acest subiect obligatoriu trebuie inclus în programa şcolară, fiindcă este un segment foarte dureros, foarte sensibil care obligatoriu necesită să fie studiat, analizat, conştientizat, popularizat. Noi suntem un popor prea mioritic, prea blajin şi uneori suntem dintre cei care iartă prea uşor, lăsăm să treacă de la noi, lucru care este inadmisibil, în special în zilele acestea când societatea este artificial divizată în două, când ni se impun anumite minciuni istorice, când se manipulează prin istorie.”, a spus Lucia Argint, profesoară de istorie la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău.
Ludmila Cojocaru, conferenţiar universitar la Institutul „ProMemoria” al Universităţii de Stat din Moldova, a vorbit despre importanţa comemorării acestei zile.
„În opinia mea, este crucial de important să studiem aceste memorii, să le valorificăm şi să le transmitem mai departe. Acest lucru îl facem împreună cu colegii de la Institutul de Istorie „ProMemoria” al USM, mai bine de 5-6 ani. Mai mult decât atât, în ultimii trei ani, implementăm un proiect consacrat valorificării memoriei victimelor regimului totalitar comunist în acest spaţiu.”
Constantin Ungureanu, doctor în istorie, originar din nordul Bucovinei, membru AŞM, s-a referit la contextul istoric în care s-a produs masacrul.
„Bucovina şi Basarabia au avut aceeaşi soartă tristă. Ne-a unit, din păcate, acel pact Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 semnat între Uniunea Sovietică şi Germania fascistă, după care, ştim foarte bine, au urmat evenimentele din vara anului 1940. Diferenţa este că în acel punct secret al pactului este menţionată Basarabia. Despre Bucovina nu se spunea nimic. Se ştie că Bucovina a aparţinut 144 de ani Imperiului Habsburgic. Uniunea Sovietică niciodată nu a ocupat acest teritoriu, nu a aparţinut niciodată acest teritoriu Rusiei sau Uniunii Sovietice. Pâna în 1940, nu au fost anunţate pretenţii teritoriale faţă de Bucovina, or, anume atunci, în vara anului 1940, când la 26 iunie a fost înaintat acel ultimatum României, pentru prima dată a fost acea cerinţă ca să fie cedat Uniunii Sovietice şi nordul Bucovinei pe motiv că populaţia de acolo era ucraineană.”
Acum 76 de ani, la 1 aprilie 1941, sute de români bucovineni au fost împuşcaţi în încercarea lor de a ajunge în România trecând graniţa Uniunii Sovietice. Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc chiar în Duminica Paştelui din acel an.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:
Ludmila Cojocaru, conferenţiar universitar la Institutul „ProMemoria” al Universităţii de Stat din Moldova, a vorbit despre importanţa comemorării acestei zile.
„În opinia mea, este crucial de important să studiem aceste memorii, să le valorificăm şi să le transmitem mai departe. Acest lucru îl facem împreună cu colegii de la Institutul de Istorie „ProMemoria” al USM, mai bine de 5-6 ani. Mai mult decât atât, în ultimii trei ani, implementăm un proiect consacrat valorificării memoriei victimelor regimului totalitar comunist în acest spaţiu.”
Constantin Ungureanu, doctor în istorie, originar din nordul Bucovinei, membru AŞM, s-a referit la contextul istoric în care s-a produs masacrul.
„Bucovina şi Basarabia au avut aceeaşi soartă tristă. Ne-a unit, din păcate, acel pact Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 semnat între Uniunea Sovietică şi Germania fascistă, după care, ştim foarte bine, au urmat evenimentele din vara anului 1940. Diferenţa este că în acel punct secret al pactului este menţionată Basarabia. Despre Bucovina nu se spunea nimic. Se ştie că Bucovina a aparţinut 144 de ani Imperiului Habsburgic. Uniunea Sovietică niciodată nu a ocupat acest teritoriu, nu a aparţinut niciodată acest teritoriu Rusiei sau Uniunii Sovietice. Pâna în 1940, nu au fost anunţate pretenţii teritoriale faţă de Bucovina, or, anume atunci, în vara anului 1940, când la 26 iunie a fost înaintat acel ultimatum României, pentru prima dată a fost acea cerinţă ca să fie cedat Uniunii Sovietice şi nordul Bucovinei pe motiv că populaţia de acolo era ucraineană.”
Acum 76 de ani, la 1 aprilie 1941, sute de români bucovineni au fost împuşcaţi în încercarea lor de a ajunge în România trecând graniţa Uniunii Sovietice. Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc chiar în Duminica Paştelui din acel an.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:
