Sursa foto:tribuna.md Vizualizari:
Dionis Cenuşa: Reformele din R. Moldova, Ucraina şi Georgia pot avansa dacă UE va trata toate ţările în mod obiectiv
Reticenţa, nesiguranţa sau tolerarea anumitor abateri, manifestate de instituţiile europene faţă de Ucraina, R. Moldova şi Georgia, pot condiţiona premise nefaste pentru anumite reforme importante sau pentru gestionarea unor situaţii politice critice, capabile să destabilizeze construcţiile statale, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol analitic pentru IPN.
Cel mai concludent caz este frauda bancară din R. Moldova, dezvăluită în 2014, după semnarea Acordului de Asociere. Doar după îngheţarea asistenţei bugetare directe în 2015 şi reactivarea acesteia în 2016, UE a devenit mai precaută în raport cu autorităţile din R. Moldova, reaminteşte politologul.
Dionis Cenuşa accentuează faptul că a fost necesară o criză politică de proporţii considerabile ca oficialii europeni să-şi asume un rol mai expresiv în sporirea calităţii şi preciziei de monitorizare a reformelor.
Politologul atenţionează că pe lângă principialitate, instituţiile europene au nevoie de un simţ tactic mai ascuţit la aplicarea condiţionalităţii care, invocată prea târziu, îşi poate pierde efectul scontat.
O exemplificare relevantă a acestei deficienţe, menţionată de Dionis Cenuşa, reprezintă modificarea netransparentă a sistemului electoral în R. Moldova (2017), în contradicţie cu principiile politice asumate faţă de partenerii externi, care nu a fost urmată de activarea condiţionalităţii politice de către UE. În consecinţă, această scăpare a fost interpretată ca o încurajare de către guvernarea R. Moldova şi a provocat ulterior invalidarea alegerilor din Chişinău din 2018, scrie politologul.
Precedentele generate de autorităţile R. Moldova oferă instituţiilor europene lecţii utile pentru a recalibra abordarea sa nu doar faţă de R. Moldova, dar şi vizavi de Georgia şi Ucraina. Politologul mai declară că este riscant ca Bruxelles-ul să fie permisiv atunci când Bidzina Ivanişvili degradează instituţiile democratice, chiar dacă o face într-o formă mai uşoară decât Vladimir Plahotniuc. De asemenea, este periculos ca Uniunea Europeană să fie prea lentă sau nesigură în protejarea fermă a activiştilor pro-reformă şi anti-corupţie din Ucraina, în timp ce este foarte receptivă la apelurile societăţii civile din Republica Moldova.
Dionis Cenuşa accentuează faptul că a fost necesară o criză politică de proporţii considerabile ca oficialii europeni să-şi asume un rol mai expresiv în sporirea calităţii şi preciziei de monitorizare a reformelor.
Politologul atenţionează că pe lângă principialitate, instituţiile europene au nevoie de un simţ tactic mai ascuţit la aplicarea condiţionalităţii care, invocată prea târziu, îşi poate pierde efectul scontat.
O exemplificare relevantă a acestei deficienţe, menţionată de Dionis Cenuşa, reprezintă modificarea netransparentă a sistemului electoral în R. Moldova (2017), în contradicţie cu principiile politice asumate faţă de partenerii externi, care nu a fost urmată de activarea condiţionalităţii politice de către UE. În consecinţă, această scăpare a fost interpretată ca o încurajare de către guvernarea R. Moldova şi a provocat ulterior invalidarea alegerilor din Chişinău din 2018, scrie politologul.
Precedentele generate de autorităţile R. Moldova oferă instituţiilor europene lecţii utile pentru a recalibra abordarea sa nu doar faţă de R. Moldova, dar şi vizavi de Georgia şi Ucraina. Politologul mai declară că este riscant ca Bruxelles-ul să fie permisiv atunci când Bidzina Ivanişvili degradează instituţiile democratice, chiar dacă o face într-o formă mai uşoară decât Vladimir Plahotniuc. De asemenea, este periculos ca Uniunea Europeană să fie prea lentă sau nesigură în protejarea fermă a activiştilor pro-reformă şi anti-corupţie din Ucraina, în timp ce este foarte receptivă la apelurile societăţii civile din Republica Moldova.
