Expert. Ancheta parlamentară cu privire la Fundaţia „Open Dialog” ar putea limita activitatea partidelor politice
Rezultatele anchetei comisiei parlamentare privind elucidarea circumstanţelor de imixtiune a fundaţiei „Open Dialog” în politica internă a Republicii Moldova pot fi folosite drept pretext pentru autorităţi pentru limitarea activităţii unor partide, chiar şi excluderea lor din cursa electorală, susţine expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Ion Tăbîrţă.
„Pentru a simţi situaţia, trebuie să înţelegi motivele care au dus la formarea acestei comisii”, notează expertul într-un studiu citat de INFOTAG.
Ion Tăbîrţă aminteşte că, în august, în contextul protestelor partidelor de opoziţie, în spaţiul mediatic a apărut informaţia precum că preşedinta fundaţiei „Open Dialog", Ludmila Kozlowska, a fost declarată persona non grata în ţările UE. Apoi a început o campanie a presei proguvernamentale, menită să identifice legăturile fundaţiei cu liderii opoziţiei Maia Sandu şi Andrei Năstase. De asemenea, au apărut informaţii despre implicarea Ludmilei Kozlowska în protejarea intereselor omului de afaceri implicat în furtul miliardului, Veaceslav Platon şi legăturile sale cu oligarhii, şi chiar cu serviciile speciale ruseşti.
„Desigur, nu s-a intrat în detalii că, de fapt, acţiunile respectivei fundaţii, cu participarea politicienilor vizaţi şi a unor reprezentanţi ai societăţii civile, se referă la organizarea unei conferinţe la Parlamentul European. Ba mai mult, în urma campaniei a fost creată această Comisie parlamentară care urmează să vină cu anume constatări privind imixtiunea ONG-urilor din exterior în viaţa politică internă a Republicii Moldova. Guvernarea a refuzat propunerea partidelor din opoziţie ca activitatea acestei comisii să fie legată de subiectul finanţării partidelor din Republica Moldova”, a menţionat expertul.
Potrivit lui Ion Tăbîrţă, „mai multe studii şi rapoarte realizate de către societatea civilă arată că există probleme la plafoane şi la sursele de finanţare a partidelor politice”.
„Un studiu recent realizat de Promo-LEX a constat mai multe probleme: CEC tratează selectiv partidele politice. Este vorba de PDM, PSRM şi Partidul „Şor”, care nu-şi raportează toate cheltuielile, în special cele legate de activitatea fundaţiilor care funcţionează pe lângă respectivele partidele politice. Raportorii estimează că, odată cu trecerea la sistemul electoral mixt, actualele probleme existente în finanţarea partidelor politice vor persista într-o formă şi mai profundă în campania electorală”, subliniază el.
Referindu-se la organizaţiile neguvernamentale, Ion Tăbîrţă a subliniat că „încă în 2016 societatea civilă a venit cu iniţiativa unei noi legi cu privire la activitatea ONG-urilor”.
„Atunci, s-a creat un grup de lucru, care, timp de un an, a venit cu propuneri, proiectul fiind expertizat şi de experţi străini. Însă pe ultima sută de metri, Ministerul Justiţiei, cel care a susţinut iniţiativa proiectului de lege, a venit cu completări care se refereau la posibile imixtiuni din exterior a anumitor organizaţii ale societăţii civile în viaţa politică din Republica Moldova. Prin introducerea acestor amendamente a fost distorsionat proiectul de lege şi elaborat un cadru legislativ restrictiv la activitatea ONG-urilor în comparaţie cu legea care exista până atunci. Prin aceasta, guvernarea a încercat să restricţioneze activitatea anumitor organizaţii care nu sunt loiale guvernării. În cele din urmă, Ministerul Justiţiei a dat înapoi, iar soarta proiectului a rămas suspendată. Făcând conexiunii cu cazul „Open Dialog”, vedem că există anumite similitudini în ceea ce s-a dorit a se introduce prin acele amendamente la legea cu privire la fundaţii, referitoare la activitatea organizaţiilor societăţii civile şi constatările preliminare făcute de către comisia parlamentară privind acest caz”, a spus expertul.
Activitatea comisiei parlamentare se referă la subiectul finanţării ONG-urilor din exterior, încercându-se de a se stabili o legătură dintre unele ONG-uri şi anumite partide politice extraparlamentare cu şanse reale de a accede în Parlament, arată Ion Tăbârţă.
„Dacă anterior s-a încercat nereuşit restricţionarea activităţii ONG-urilor prin acele amendamente la lege privind fundaţiile societăţii civile, acum anumite constatări ale comisiei parlamentare de anchetă pot servi drept motiv de decizii pentru anumite instituţii ale statului de a restricţiona activitatea în campania electorală a unor subiecţi electorali - începând de a le pune anumite piedici în a desfăşura campania electorală şi chiar până de a-i scoate din cursa electorală”, a conchis expertul, transmite Radio Chişinău.
