Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Impactul Rezoluţiei Parlamentului European asupra clasei politice şi a societăţii
Parlamentul European a adoptat pe 14 noiembrie un document important referitor la Republica Moldova care a trezit reacţii diferite, chiar contradictorii. Într-o perioadă scurtă de timp, atât PE, dar şi alte structuri ale Uniunii Europene, au adoptat şi alte documente de răsunet referitoare la Moldova, ceea ce ar putea să însemne că Moldova a intrat sau se află într-o fază mai specifică a relaţiilor sale cu UE, care este, incontestabil, cel mai important partener al Republicii Moldova.
Toate acestea, luate împreună, ar putea sau au deja efect semnificativ asupra ţării, asupra societăţii, asupra vieţii fiecărui cetăţean al ţării. Despre aceasta au discutat participanţii la dezbaterile publice cu tema: „Impactul Rezoluţiei Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice şi societăţii moldoveneşti”, ediţia a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, consideră că este foarte important să fie înţeles contextul în care a fost adoptat documentul. La patru ani de la semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, Parlamentul European a venit cu o rezoluţie privind implementarea prevederilor acestui Acord şi în ea sunt incluse lucruri foarte importante. Potrivit expertului, rezoluţiile sunt documente politice foarte importante, însă trebuie să înţelegem că prezenţa la dezbateri a comisarului european pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, care face parte din Executivul UE, contează foarte mult, în condiţiile în care problema Republicii Moldova rămâne în vizorul său.
Expertul menţionează două lucruri foarte importante care s-au întâmplat în Parlamentul European şi ce poate fi dedus din această rezoluţie. „Primul lucru se referă la constatarea unei stări de fapt. Constatarea stării de fapt, de o manieră succintă, o putem spune aşa – în ultimii ani, după criza miliardului furat, s-au făcut anumite progrese în sistemul bancar, în comerţ, economie, dar, din păcate, lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică, lucru foarte îngrijorător. În special, lucrul acesta a ieşit în evidenţă odată cu anularea alegerilor în municipiul Chişinău. Al doilea lucru important ţine de perspectivă. Parlamentul European a transmis un mesaj foarte clar – Acordul de Asociere este un document obligatoriu, Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova, în special poporul ei, însă pentru aceasta este nevoie ca Republica Moldova să revină la normalitate. Revenirea la normalitate a Republicii Moldova este posibilă doar dacă preconizatele alegeri parlamentare, fixate pentru 24 februarie 2019, vor fi libere şi corecte. După care lucrurile pot fi reluate şi suspendarea finanţării Republicii Moldova va fi eliminată”, a menţionat Igor Boţan.
Analistul politic Anatol Ţăranu crede că această rezoluţie a Parlamentului European a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit lui, a fost pus capac definitiv la ceea ce se numeşte „Republica Moldova – istorie de succes” în relaţia cu Uniunea Europeană. Este o rezoluţie extrem de critică, fără analogie în relaţia Republicii Moldova cu UE, atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcţionării instituţiilor democratice şi acest lucru îngrijorează. Analistul spune că Rezoluţia a fost recepţionată cu satisfacţie în societatea moldovenească de către forţele politice de opoziţie şi acest lucru este explicabil. Şi invers, guvernarea, deocamdată, nu are reacţii foarte prompte şi din acest fapt poate fi dedus că pentru guvernare acest document a fost unul care îngrijorează şi care o face să reacţioneze foarte atent la ceea ce se întâmplă la Bruxelles.
„Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare pentru Republica Moldova şi înrăutăţirea relaţiilor cu UE ar însemna nimic altceva decât scăderea din intensitate a relaţiilor economice, politice şi de alt gen. Şi aceasta nu poate să nu se manifeste, inclusiv la nivelul de viaţă, la calitatea nivelului de viaţă al cetăţenilor Republicii Moldova. Orice guvernare nu poate să nu fie îngrijorată de o asemenea desfăşurare a lucrurilor”,, a spus Anatol Ţăranu, menţionând că urmează a fi de văzut care va fi impactul acestei rezoluţii. Potrivit lui, cât ţine de opinia publică, această încă urmează să „digere” principalele prevederi ale acestui document, iar impactul adevărat se va manifesta doar în timp.
Analistul politic Cornel Ciurea a declarat că această rezoluţie este o aprofundare a criticii făcute în rezoluţia emisă de Parlamentul European în luna iulie 2018, atunci când s-a decis suspendarea acordării ajutorului macro-financiar, fiind menţionată sarcina de monitorizare a procesului electoral viitor. „În fond, nimic nou nu aduce această rezoluţie, decât adăugirea sau consolidarea părţii critice. Această critică este mult mai dură şi vizează, în special, aspectele politice din viaţa Republicii Moldova. Sigur, eu personal, sunt tentat să cred că Parlamentul European şi, în general structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării faţă de Republica Moldova şi nu doar. Vedem că alaltăieri în România s-a discutat foarte mult raportul Comisiei Europene în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare şi aceeaşi reacţie oarecum neclară, în societate românească şi o anumită supărare din partea clasei politice care se află la guvernare. Atestăm acelaşi lucru şi la noi”, a opiniat analistul.
Corneliu Ciurea susţine că atunci când vine vorba despre aspectele de politizare, cu siguranţă sar în ochi anumite aprecieri care trezesc o anumită confuzie pentru că nu sunt critice foarte clar ţintite. Potrivit lui, un exemplu este că Parlamentul European sugerează realocarea fondurilor în direcţia societăţii civile, presei independente şi nu doar, ceea ce în opinia sa, reprezintă o realocare destul de ciudată, care trădează anumite înclinaţii de politizare. De asemenea, spune analistul, Parlamentul European solicită publicarea celui de-al doilea raport Kroll şi în acest caz este discutabil în ce măsură această sugestie este binevenită. „Critica faţă de evoluţiile politice este totuşi unilaterală şi din punctul meu de vedere trădează viziunea partidelor de dreapta. Pentru mine este clar că există o influenţă puternică ce vine din partea partidelor noastre de dreapta în direcţia PPE. Acelaşi lucru îl declară şi partidele care se află la guvernare în România. Aceeaşi situaţie se observă cumva şi în Polonia, şi în alte state din Uniunea Europeană, doar că faţă de Republica Moldova, repet, tratamentul este şi mai dur”, a declarat Cornel Ciurea, menţionând că nu crede că aceste critici care se conţin în Rezoluţie se vor converti în acţiuni concrete de penalizare a Republicii Moldova, ci mai degrabă este o intenţie de creare a unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în viitoarele alegeri.
Potrivit analistului politic Valeriu Paşa, se poate jongla cu termeni – „că-i suspendare sau blocare, politic sau nepolitic, însă există o realitate percepută în birourile funcţionarilor, politicienilor europeni, a reprezentanţilor ambasadelor statelor membre UE, ai Delegaţiei UE la Chişinău şi tot ce înseamnă Uniunea Europeană în sensul cel mai larg”. În opinia sa, orice poziţie exprimată de Uniunea Europeană, apriori, este una politică. „Că se încearcă atribuirea politizării, în sensul că opiniile exprimate în această rezoluţie, vin doar din partea unui grup parlamentar, care da, este cel mai influent – PPE – nu este adevărat, pentru că a fost votată de mult mai mulţi deputaţi decât cei din PPE, o diversitate foarte mare. Să încercăm să interpretăm că este un suport pentru partidele de opoziţie de aici, haideţi să fim realişti. Oricine în Uniunea Europeană ar prefera ca la putere, în Republica Moldova, să fie mai bine ceea ce numi noi azi opoziţie pro-europeană, decât cei care se află astăzi la putere. Şi nu trebuie să faci mare analiză ca să-ţi dai seama că aceasta este absolut evident, cu excepţia partidului Social Democrat din România, aceştia sunt fraţi până la moarte cu domnul Plahotniuc”, susţine Valeriu Paşa.
În opinia sa, este vorba despre o rezoluţie chiar foarte moale. Potrivit lui, treptat, structurile Uniunii Europene, în particular Parlamentul European, ajung din urmă cetăţenii Republicii Moldova în exprimarea percepţiilor despre ceea ce se întâmplă în ţară. Analistul afirmă că sensul Rezoluţiei spune foarte clar: „Stimată guvernare de la Chişinău, vă vedem, ştim şi înţelegem până în cele mai mici detalii ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă lăsăm uşa deschisă. Adică, vă dăm oportunitatea să vă revedeţi comportamentul şi să vă liniştiţi, dar să nu continuaţi în direcţia în care aţi luat-o – cu anulări de alegeri, cu anulări de democraţie în sine, cu încălcare zilnică a Constituţiei şi a bunului simţ”. „Deci, în această rezoluţie au fost trecute toate lucrurile pozitive, care au putut fi găsite în evoluţia din ultima perioadă şi ce a mai făcut guvernarea în Republica Moldova. Au fost incluse chiar şi lucruri pe care nu toţi le interpretează exclusiv fiind pozitive, dar Parlamentul European s-a străduit să găsească orice evoluţie pozitivă şi să o pună ca pe o realizare foarte mare, chiar dacă, în esenţă, în comparaţie cu restul proceselor din Republica Moldova, nu e cine ştie ce reformă pozitivă, cu impact pe termen lung şi scurt, mai ales pentru cetăţeni”, a mai spus analistul, notând că este vorba despre un limbaj extrem de diplomatic.
Analistul politic Roman Mihăeş susţine că, într-adevăr, în Rezoluţie pot fi văzute anumite realizări pozitive. Parlamentul European a apreciat anumite reforme economice, fiscale, financiare şi chiar a felicitat Chişinăul pentru politica faţă de regiunea transnistreană, menţionând şase protocoale în acest sens. De asemenea, a fost apreciată legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, ca fiind una foarte bună, în care sunt stipulate clar procedurile de promovare şi de răspundere a judecătorilor. Potrivit lui, în acelaşi timp, predomină criticile ce ţin de pachetul justiţiei, al corupţiei şi statului de drept. În opinia analistului, pe partea politică, este vorba despre un raport fără probe. Drept exemplu a menţionat inexactitatea potrivit căreia pentru sistemul electoral mixt au votat doar PDM şi Partidul Socialiştilor, în realitate votând de asemenea şi Grupul Popular European. El consideră că autorul raportului, în baza căruia a fost adoptată Rezoluţia, a fost cumva influenţat în aprecierile sale de partidele din Moldova. Chiar şi aşa, Republica Moldova şi guvernarea trebuie să ia o lecţie severă din acest raport, în special în ceea ce ţine de lupta împotriva corupţiei şi investigarea miliardului furat.
Roman Mihăeş spune că a făcut un calcul în baza voturilor a fost adoptată Rezoluţia: 396 de deputaţi au votat pentru, 76 – împotrivă şi 186 s-au abţinut. Potrivit lui, numărul celor care au votat împotrivă şi al celor care s-au abţinut se apropie de cel al cărora au votat pentru, spre deosebire de votul în cazul Georgiei, unde raportul a fost de 600 la 30. Potrivit lui, grupurile PPE şi ALDE din Parlamentul European s-au asociat împotriva Partidului Democrat din Republica Moldova şi a PSD din România. „Pentru moment, avem două guvernări conduse de două partide social-democrate – în Moldova şi în România şi ambele au încasat-o din plin în Parlamentul European. Pentru că în Parlamentul European nimeni nu ascunde că se fac coaliţii ca şi în orice alt parlament”, susţine analistul. Acesta a mai spus că per total este important ca alegerile parlamentare care urmează să corespundă standardelor OSCE şi să fie libere şi democratice, pentru că ele vor fi un indicator important, care va permite evaluarea Republicii Moldova, iar finanţările să fie deblocate.
Dezbaterea „Impactul Rezoluţiei Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice şi societăţii moldoveneşti”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfăşurate de către Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, consideră că este foarte important să fie înţeles contextul în care a fost adoptat documentul. La patru ani de la semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, Parlamentul European a venit cu o rezoluţie privind implementarea prevederilor acestui Acord şi în ea sunt incluse lucruri foarte importante. Potrivit expertului, rezoluţiile sunt documente politice foarte importante, însă trebuie să înţelegem că prezenţa la dezbateri a comisarului european pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, care face parte din Executivul UE, contează foarte mult, în condiţiile în care problema Republicii Moldova rămâne în vizorul său.
Expertul menţionează două lucruri foarte importante care s-au întâmplat în Parlamentul European şi ce poate fi dedus din această rezoluţie. „Primul lucru se referă la constatarea unei stări de fapt. Constatarea stării de fapt, de o manieră succintă, o putem spune aşa – în ultimii ani, după criza miliardului furat, s-au făcut anumite progrese în sistemul bancar, în comerţ, economie, dar, din păcate, lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică, lucru foarte îngrijorător. În special, lucrul acesta a ieşit în evidenţă odată cu anularea alegerilor în municipiul Chişinău. Al doilea lucru important ţine de perspectivă. Parlamentul European a transmis un mesaj foarte clar – Acordul de Asociere este un document obligatoriu, Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova, în special poporul ei, însă pentru aceasta este nevoie ca Republica Moldova să revină la normalitate. Revenirea la normalitate a Republicii Moldova este posibilă doar dacă preconizatele alegeri parlamentare, fixate pentru 24 februarie 2019, vor fi libere şi corecte. După care lucrurile pot fi reluate şi suspendarea finanţării Republicii Moldova va fi eliminată”, a menţionat Igor Boţan.
Analistul politic Anatol Ţăranu crede că această rezoluţie a Parlamentului European a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit lui, a fost pus capac definitiv la ceea ce se numeşte „Republica Moldova – istorie de succes” în relaţia cu Uniunea Europeană. Este o rezoluţie extrem de critică, fără analogie în relaţia Republicii Moldova cu UE, atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcţionării instituţiilor democratice şi acest lucru îngrijorează. Analistul spune că Rezoluţia a fost recepţionată cu satisfacţie în societatea moldovenească de către forţele politice de opoziţie şi acest lucru este explicabil. Şi invers, guvernarea, deocamdată, nu are reacţii foarte prompte şi din acest fapt poate fi dedus că pentru guvernare acest document a fost unul care îngrijorează şi care o face să reacţioneze foarte atent la ceea ce se întâmplă la Bruxelles.
„Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare pentru Republica Moldova şi înrăutăţirea relaţiilor cu UE ar însemna nimic altceva decât scăderea din intensitate a relaţiilor economice, politice şi de alt gen. Şi aceasta nu poate să nu se manifeste, inclusiv la nivelul de viaţă, la calitatea nivelului de viaţă al cetăţenilor Republicii Moldova. Orice guvernare nu poate să nu fie îngrijorată de o asemenea desfăşurare a lucrurilor”,, a spus Anatol Ţăranu, menţionând că urmează a fi de văzut care va fi impactul acestei rezoluţii. Potrivit lui, cât ţine de opinia publică, această încă urmează să „digere” principalele prevederi ale acestui document, iar impactul adevărat se va manifesta doar în timp.
Analistul politic Cornel Ciurea a declarat că această rezoluţie este o aprofundare a criticii făcute în rezoluţia emisă de Parlamentul European în luna iulie 2018, atunci când s-a decis suspendarea acordării ajutorului macro-financiar, fiind menţionată sarcina de monitorizare a procesului electoral viitor. „În fond, nimic nou nu aduce această rezoluţie, decât adăugirea sau consolidarea părţii critice. Această critică este mult mai dură şi vizează, în special, aspectele politice din viaţa Republicii Moldova. Sigur, eu personal, sunt tentat să cred că Parlamentul European şi, în general structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării faţă de Republica Moldova şi nu doar. Vedem că alaltăieri în România s-a discutat foarte mult raportul Comisiei Europene în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare şi aceeaşi reacţie oarecum neclară, în societate românească şi o anumită supărare din partea clasei politice care se află la guvernare. Atestăm acelaşi lucru şi la noi”, a opiniat analistul.
Corneliu Ciurea susţine că atunci când vine vorba despre aspectele de politizare, cu siguranţă sar în ochi anumite aprecieri care trezesc o anumită confuzie pentru că nu sunt critice foarte clar ţintite. Potrivit lui, un exemplu este că Parlamentul European sugerează realocarea fondurilor în direcţia societăţii civile, presei independente şi nu doar, ceea ce în opinia sa, reprezintă o realocare destul de ciudată, care trădează anumite înclinaţii de politizare. De asemenea, spune analistul, Parlamentul European solicită publicarea celui de-al doilea raport Kroll şi în acest caz este discutabil în ce măsură această sugestie este binevenită. „Critica faţă de evoluţiile politice este totuşi unilaterală şi din punctul meu de vedere trădează viziunea partidelor de dreapta. Pentru mine este clar că există o influenţă puternică ce vine din partea partidelor noastre de dreapta în direcţia PPE. Acelaşi lucru îl declară şi partidele care se află la guvernare în România. Aceeaşi situaţie se observă cumva şi în Polonia, şi în alte state din Uniunea Europeană, doar că faţă de Republica Moldova, repet, tratamentul este şi mai dur”, a declarat Cornel Ciurea, menţionând că nu crede că aceste critici care se conţin în Rezoluţie se vor converti în acţiuni concrete de penalizare a Republicii Moldova, ci mai degrabă este o intenţie de creare a unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în viitoarele alegeri.
Potrivit analistului politic Valeriu Paşa, se poate jongla cu termeni – „că-i suspendare sau blocare, politic sau nepolitic, însă există o realitate percepută în birourile funcţionarilor, politicienilor europeni, a reprezentanţilor ambasadelor statelor membre UE, ai Delegaţiei UE la Chişinău şi tot ce înseamnă Uniunea Europeană în sensul cel mai larg”. În opinia sa, orice poziţie exprimată de Uniunea Europeană, apriori, este una politică. „Că se încearcă atribuirea politizării, în sensul că opiniile exprimate în această rezoluţie, vin doar din partea unui grup parlamentar, care da, este cel mai influent – PPE – nu este adevărat, pentru că a fost votată de mult mai mulţi deputaţi decât cei din PPE, o diversitate foarte mare. Să încercăm să interpretăm că este un suport pentru partidele de opoziţie de aici, haideţi să fim realişti. Oricine în Uniunea Europeană ar prefera ca la putere, în Republica Moldova, să fie mai bine ceea ce numi noi azi opoziţie pro-europeană, decât cei care se află astăzi la putere. Şi nu trebuie să faci mare analiză ca să-ţi dai seama că aceasta este absolut evident, cu excepţia partidului Social Democrat din România, aceştia sunt fraţi până la moarte cu domnul Plahotniuc”, susţine Valeriu Paşa.
În opinia sa, este vorba despre o rezoluţie chiar foarte moale. Potrivit lui, treptat, structurile Uniunii Europene, în particular Parlamentul European, ajung din urmă cetăţenii Republicii Moldova în exprimarea percepţiilor despre ceea ce se întâmplă în ţară. Analistul afirmă că sensul Rezoluţiei spune foarte clar: „Stimată guvernare de la Chişinău, vă vedem, ştim şi înţelegem până în cele mai mici detalii ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă lăsăm uşa deschisă. Adică, vă dăm oportunitatea să vă revedeţi comportamentul şi să vă liniştiţi, dar să nu continuaţi în direcţia în care aţi luat-o – cu anulări de alegeri, cu anulări de democraţie în sine, cu încălcare zilnică a Constituţiei şi a bunului simţ”. „Deci, în această rezoluţie au fost trecute toate lucrurile pozitive, care au putut fi găsite în evoluţia din ultima perioadă şi ce a mai făcut guvernarea în Republica Moldova. Au fost incluse chiar şi lucruri pe care nu toţi le interpretează exclusiv fiind pozitive, dar Parlamentul European s-a străduit să găsească orice evoluţie pozitivă şi să o pună ca pe o realizare foarte mare, chiar dacă, în esenţă, în comparaţie cu restul proceselor din Republica Moldova, nu e cine ştie ce reformă pozitivă, cu impact pe termen lung şi scurt, mai ales pentru cetăţeni”, a mai spus analistul, notând că este vorba despre un limbaj extrem de diplomatic.
Analistul politic Roman Mihăeş susţine că, într-adevăr, în Rezoluţie pot fi văzute anumite realizări pozitive. Parlamentul European a apreciat anumite reforme economice, fiscale, financiare şi chiar a felicitat Chişinăul pentru politica faţă de regiunea transnistreană, menţionând şase protocoale în acest sens. De asemenea, a fost apreciată legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, ca fiind una foarte bună, în care sunt stipulate clar procedurile de promovare şi de răspundere a judecătorilor. Potrivit lui, în acelaşi timp, predomină criticile ce ţin de pachetul justiţiei, al corupţiei şi statului de drept. În opinia analistului, pe partea politică, este vorba despre un raport fără probe. Drept exemplu a menţionat inexactitatea potrivit căreia pentru sistemul electoral mixt au votat doar PDM şi Partidul Socialiştilor, în realitate votând de asemenea şi Grupul Popular European. El consideră că autorul raportului, în baza căruia a fost adoptată Rezoluţia, a fost cumva influenţat în aprecierile sale de partidele din Moldova. Chiar şi aşa, Republica Moldova şi guvernarea trebuie să ia o lecţie severă din acest raport, în special în ceea ce ţine de lupta împotriva corupţiei şi investigarea miliardului furat.
Roman Mihăeş spune că a făcut un calcul în baza voturilor a fost adoptată Rezoluţia: 396 de deputaţi au votat pentru, 76 – împotrivă şi 186 s-au abţinut. Potrivit lui, numărul celor care au votat împotrivă şi al celor care s-au abţinut se apropie de cel al cărora au votat pentru, spre deosebire de votul în cazul Georgiei, unde raportul a fost de 600 la 30. Potrivit lui, grupurile PPE şi ALDE din Parlamentul European s-au asociat împotriva Partidului Democrat din Republica Moldova şi a PSD din România. „Pentru moment, avem două guvernări conduse de două partide social-democrate – în Moldova şi în România şi ambele au încasat-o din plin în Parlamentul European. Pentru că în Parlamentul European nimeni nu ascunde că se fac coaliţii ca şi în orice alt parlament”, susţine analistul. Acesta a mai spus că per total este important ca alegerile parlamentare care urmează să corespundă standardelor OSCE şi să fie libere şi democratice, pentru că ele vor fi un indicator important, care va permite evaluarea Republicii Moldova, iar finanţările să fie deblocate.
Dezbaterea „Impactul Rezoluţiei Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice şi societăţii moldoveneşti”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfăşurate de către Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
