Opinie: Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles
Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluţie liniară. Revenirea în albia normalităţii în anul 2016 a dialogului dintre părţi nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputaţii socialişti şi democraţi, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei şi al OSCE/ ODIHR, relaţiile dintre Chişinău şi Bruxelles au început să deterioreze din nou, scrie analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă în BULETINUL INFORMATIV.
Uniunea Europeană, prin luările sale de poziţie şi în urma negocierilor cu autorităţile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecţii faţă de situaţia din Republica Moldova. Astfel, la finele anului 2017, în Memorandumului de Înţelegere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, UE a publicat o listă de 28 de condiţionalităţi la adresa guvernării de la Chişinău pentru acordarea asistenţei macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic şi financiar, documentul conţine condiţionalităţi şi de ordin politic.
În anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat şi mai mult. Evaluând starea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărţită în două părţi. În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să menţină dialogul cu UE în albia discuţiilor tehnice, făcându-se abstracţie de subiectul schimbării sistemului electoral. În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chişinău, dialogul dintre Republica Moldova şi UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influenţat de degradarea democraţiei moldoveneşti. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor şi avantajelor comerciale obţinute de către Chişinău în urma aplicării DCFTA.
La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situaţiei din Republica Moldova, evaluând sectorial succesele şi eşecurile guvernării de la Chişinău privind implementarea reformelor prevăzute de Acordul de Asociere. În concluziile sale, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupţiei şi lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.
La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană a publicat raportul comun al Comisiei Europene şi al Serviciului European de Acţiune Externă care analizează progresul pe care Republica Moldova l-a înregistrat prin implementarea Acordului de Asociere şi a altor mecanisme europene. Principalele concluzii ale raportului evidenţiază că Republica Moldova a reuşit să îşi stabilizeze situaţia economică şi, cu sprijinul constant, dar condiţionat, din partea UE şi a altor parteneri internaţionali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare. Totuşi, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară şi deferirea justiţiei a persoanelor responsabile de această crimă.
La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere. Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, sunt evidenţiate principalele insuccese – problemele din justiţie, corupţia la nivel înalt ş.a. Important este că UE a semnalat existenţa regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media şi societatea civilă. Referitor la acordarea asistenţei macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiţii. Prima ţine de funcţionalitatea deplină a Autorităţii Naţionale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcţionarea instituţiilor anticorupţie.
În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova şi UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chişinău. Deputaţii Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluţie care prevede suspendarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondiţiilor politice stipulate în Memorandumului de Înţelegere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova de la finele anului 2017. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenţei este legată de modul în care sistemul de justiţie din Republica Moldova a încălcat voinţa populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chişinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare. Pe lângă suspendarea asistenţei macrofinanciare, rezoluţia prevede că orice decizie privind plăţile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiţia că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internaţional.
Guvernul Republicii Moldova a reacţionat la rezoluţia Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluţia este incorectă şi politizată. Referitor la invalidarea alegerilor în Chişinău, autorităţile moldoveneşti au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiţiei, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiţiei în Republica Moldova este şi rezultatul activităţii oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.
Uniunea Europeană şi-a reconfirmat poziţia sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluţie a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018. Rezoluţia enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislaţia electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chişinău, lipsa transparenţei în dosarul fraudei bancare, şi modificările operate în domeniul fiscal etc. De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistenţa macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfăşura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.
La finele anului 2018, UE a anunţat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept şi a democraţiei în Republica Moldova, aşteptând ca autorităţile moldoveneşti să ia măsuri urgente şi imediate pentru a remedia situaţia. În aceste condiţii, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar şi viitorul lui în termen apropiat şi mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autorităţile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare. Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă şi transparentă sau nu? În funcţie de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunţat că va monitoriza cu atenţie procesul electoral în Republica Moldova, dar şi cel postelectoral.
